Ucraina a folosit BOMBE cu FRAGMENTAŢIE în zonele populate din Doneţk

Potrivit HRW, utilizarea bombelor cu fragmentaţie în zonele populate încalcă legile războiului din cauza pericolului reprezentat de aceste arme şi ar putea constitui crime de război.

În timpul unei anchete de o săptămână în estul Ucrainei, Human Rights Watch a strâns informaţii cu privire la utilizarea la scară largă a bombelor cu fragmentaţie în luptele dintre forţele guvernamentale şi rebelii proruşi în peste 12 sate şi oraşe. Deşi nu a fost posibilă stabilirea cu certitudine a responsabilităţii pentru multe dintre atacuri, dovezile indică faptul că forţele guvernamentale ucrainene sunt responsabile pentru mai multe atacuri în care s-au folosit bombe cu fragmentaţie la Doneţk.

Un angajat al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a fost ucis la 2 octombrie într-un atac la Doneţk în care s-au folosit astfel de arme, afirmă HRW în raportul său.

Citeşte şi Puternică explozie la Doneţk, atac la frontiera cu Rusia

Alte articole

Lupte intense între ruși și ucraineni în regiunile Donețk și Lugansk

Ucraina anunţă „unele succese” în contraofensivă. Rusia pretinde că forţele ucrainene au rănit şase persoane în bombardamentele asupra zonelor ocupate din regiunea Doneţk

‘Este şocant să vezi cum o armă interzisă de majoritatea ţărilor este folosită la scară largă în estul Ucrainei’, a declarat Mark Hiznay, expert în arme din cadrul Human Rights Watch. ‘Autorităţile ucrainene ar trebui să-şi ia imediat angajamentul de a nu folosi bombe cu fragmentaţie şi ar trebui să semneze convenţia care interzice utilizarea lor’, a mai spus el.

Bombele cu fragmentaţie conţin zeci sau sute de muniţii de mici dimensiuni, numite submuniţii. După lansare, ele împrăştie submuniţiile pe o zonă extinsă care ar trebui să explodeze la impactul cu solul. Multe submuniţii nu explodează însă la impact, devenind mine care pot pune viaţa locuitorilor în pericol ani de zile.

Citeşte şi Trupele RUSE au început să se RETRAGĂ de la graniţa cu Ucraina

Până în prezent, 114 ţări au semnat convenţia care interzice bombele cu fragmentaţie din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru populaţia civilă. Ucraina nu se numără printre semnatarii documentului.