SFÂNTUL DUMITRU. De SFÂNTUL DUMITRU sunt aprise focuri, care au rol de purificator şi protector împotriva relelor, a necazurilor şi a fiarelor codrilor. În plus, focul este menit să apere copiii care dansează în jurul lor sau sar peste el. Cei tineri sar peste foc, chiuie şi joacă, în speranţa că se vor căsători în curând.
În ziua de SFÂNTUL DUMITRU femeile trebuie să împartă copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi şi, în unele zone, se împarte pentru sufletul celor morţi grâu fiert în lapte, scrie Garbo.ro.
De sărbătoarea SFÂNTULUI DUMITRU, în unele sate româneşti, se obişnuieşte tăierea coamei cailo tineri, sub trei ani, pentru ca aceasta să crească frumos. În Bucovina, semănarea usturoiului după sărbătoarea de Sfântul Dumitru este considerat de rău augur prin care atragi necazurile asupra tale.
În tradiţia populară, sărbătoarea SFÂNTULUI DUMITRU marchează sfârşitul verii pastorale, fiind numită şi Sâmedru sau Ziua Soroacelor, pentru că în această zi se rezolvau şi se lichidau toate socotelile, chiriile, împrumuturile, slujbele sezoniere şi alte înţelegeri încheiate cu şase luni în urmă, la Sangiorz (23 aprilie) şi se încheiau noi învoieli, scrie boncafe.ro.
SFÂNTUL DUMITRU este considerat si patronul pastorilor. Este ziua in care ciobanii afla cum va fi iarna. Acestia isi aseaza cojocul in mijlocul oilor si asteapta sa vada ce oaie se va aseza pe el. Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna, iar daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra. Un alt mod de a afla cum va fi iarna, este sa urmaresti mersul oilor in dimineata sarbatorii SFÂNTULUI DUMITRU. Daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.