„În martie, sper să se termine şi pasajul de la Piaţa Scânteii”, a afirmat Sorin Oprescu, cu prilejul unei vizite de lucru efectuate la pasajul Mihai Bravu.
Pasajul de la Piaţa Presei este amplasat la intersecţia a patru artere cu trafic ridicat – şos. Bucureşti-Ploieşti, şos. Kiseleff, bd. Mărăşti şi bd. Poligrafiei. Această intersecţie este traversată de volume mari de trafic (aproximativ 12.000 de vehicule pe oră), iar circulaţia este greoaie, cu numeroase ambuteiaje.
Pasajul va fi realizat doar pe un singur sens, cel de intrare în Bucureşti de pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, având două ieşiri – una pe bulevardul Kiseleff şi alta pe bulevardul Mărăşti.
Lungimea aproximativă a pasajului este de 700 de metri.
De asemenea, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, speră că peste aproximativ o lună se va putea circula pe cel de-al doilea pod al pasajului Mihai Bravu.
„Sperăm ca într-o lună, o lună şi jumătate să putem circula pe el (…) După ce terminăm urmează să stăm foarte atenţi pe trecerea de la Big Berceni la Piaţa Sudului şi în felul acesta inelul principal de circulaţie este sigilat, se poate depăşi Olteniţei fără să mai stai la stop”, a declarat Oprescu miercuri, cu prilejul unei vizite de lucru la pasajul Mihai Bravu.
Potrivit Municipalităţii, structura podului metalic este terminată integral, se lucrează la turnarea betonului de pantă. Săptămâna aceasta se execută hidroizolaţia, iar săptămâna viitoare va fi turnat betonul asfaltic de poduri şi va fi definitivată vopsitoria arcelor metalice. Marţi au început testele de încercări pentru viaduct şi pod metalic. Atât viaductul, cât şi podul metalic vor fi încărcate cu diferite convoaie şi vor fi măsurate caracteristicile podului ce trebuie să fie în limitele proiectului.
Citeşte şi: Oprescu: Lucrările la Piaţa Charles de Gaulle se vor termina în câteva zile
Primul pod pe sensul de circulaţie Văcăreşti – Mihai Bravu a fost finalizat şi dat în folosinţă pe 1 iunie. Patru mari cartiere (adică peste 600.000 de locuitori) – Berceni-Olteniţei, Balta Albă, Pantelimon şi Colentina – vor fi legate între ele, vor avea conexiune cu zona de nord a oraşului (Aeroport Otopeni, Valea Prahovei), dar vor avea şi alternative faţă de inelul interior reprezentat de Mihai Bravu, Ştefan cel Mare, fapt care creează implicit şi descongestionarea în zona centrală.
Potrivit Agerpres, municipalitatea susţine că necesitatea realizării pasajului a derivat din circulaţia din ce în ce mai dificilă cu blocaje frecvente în această zonă, fiind realizat pe direcţia inelului principal de circulaţie. Pasajul Mihai Bravu rezolvă subtraversarea a două puncte esenţiale – Splaiul Unirii şi Dâmboviţa pe de-o parte, iar pe de cealaltă parte intersecţia Mihai Bravu cu Calea Văcăreşti, realizând continuitatea traficului în corelare cu viitorul pasaj subteran de la Piaţa Sudului.
Obiectivul general al proiectului este acela de a continua programul de optimizare a traficului cu posibilitatea realizării unui pasaj rutier suprateran prin care să se realizeze o legătură rutieră mai rapidă între Şoseaua Mihai Bravu şi Splaiul Unirii. Scopul proiectului îl reprezintă descongestionarea traficului din zona intersecţiei Şoseaua Mihai Bravu – Splaiul Unirii – Calea Văcăreşti.
Proiectul presupune realizarea a două poduri supraterane paralele pe direcţia inelului principal de circulaţie (Şoseaua Mihai Bravu, Calea Văcăreşti) de câte două benzi pentru fiecare sens. Primul pod (Calea Văcăreşti-Mihai Bravu) are o lungime de 675,40 m, iar cel de-al doilea pod 687,70 m (Mihai Bravu-Calea Văcăreşti). Lăţimea celor două poduri este de 7,80 m. Cele două pasaje rutiere vor supratraversa Splaiul Unirii/Râul Dâmboviţa, precum şi intersecţia Prelungirea Şoselei Mihai Bravu cu Calea Văcăreştilor.
De asemenea, prin acest proiect se vor reconfigura intersecţiile tronsonului inelului principal de circulaţie cu Splaiul Unirii, precum şi cu Calea Văcăreşti, cu asigurarea realizării relaţiilor de stânga dintre cele două artere de circulaţie în condiţii de siguranţă şi confort.