„Un şantier pe care intenţionez să-l deschid şi să lucrez în calitate de preşedinte al României este legat de o problemă la care puţină lume se gândeşte astăzi, o problemă care, din păcate, nu face parte din dezbaterile actuale din societatea românească. Este problema, da, o problemă, cea a demografiei. O să vă mire poate, însă trebuie să ne uităm în viitor dacă vrem să fim oameni politici responsabili. Ori viitorul, din păcate pentru România, nu sună bine din această perspectivă. Proiecţiile şi prognozele sunt pesimiste. Există o scădere demografică în întreaga Uniunea Europeană, dar în România această scădere demografică este şi mai accentuată. În această privinţă dorinţa mea este ca în cel mai scurt timp să realizăm un pact naţional pe politici demografice care să pună problema natalităţii, a speranţei de viaţă extrem de reduse în prezent în România, cea mai redusă din Europa, din păcate, dar şi a imigraţiei şi migraţiei forţei de muncă”, a evidenţiat Tăriceanu.
El a atenţionat că „dacă această problemă nu va fi abordată responsabil la nivelul decidenţilor politici, România riscă o uriaşă tragedie într-o singură generaţie”.
„Hemoragia demografică de peste trei milioane de oameni înregistrată de România, reprezentând populaţie activă, dinamică, curajoasă care a plecat peste hotare să-şi caute un viitor mai bun în mai bine de un deceniu şi jumătate reprezintă un serios semnal de alarmă la care trebuie nu doar să medităm, dar şi să acţionăm. Dacă nu se realizează cât mai curând o dezbatere serioasă, urmată de încheierea unui pact naţional în domeniu, România nu se va putea dezvolta pe viitor, va avea o problemă enormă în dezvoltarea economică şi toate proiectele de ţară frumoase vor fi zadarnice”, a argumentat Tăriceanu.
Celelalte ”şantiere’ pe care el ar dori să le deschidă în calitate de preşedinte ale al României sunt o reformă administrativă, incluzând şi regionalizarea, văzută ”nu doar ca proiect administrativ, ci şi ca unul economic şi social’, precum şi valorificarea resurselor umane, proiect ‘bazat pe educaţie, învăţământ, cercetare, inovare, creativitate’ şi care reprezintă, în opinia lui Tăriceanu, ‘pariul României cu viitorul’.
„Observăm că toate ţările moderne se bazează pe resursa umană bine educată şi nu pe resursele naturale, iar noi trebuie să înţelegem acest fenomen şi să ne cuplăm la el. Prin urmare trebuie o reformă a învăţământului care să-l facă mai performant. Dar o reformă a învăţământului fără profesori bine plătiţi nu poate să existe. Trebuie să înţelegem că în acest fel vom face reforma învăţământului, şi mai puţin doar dacă măsurăm metri pătraţi de termopane montaţi. De şcoli avem nevoie, dar o şcoală bună înseamnă să fie bine dotată, dar, mai ales, să aibă profesori buni. Eu nu am văzut până acum ca o şcoală cu profesori nepregătiţi pentru această meserie de onoare să fie performantă. Dacă vrem ca România să se tranforme întro ţară competitivă la nivel european şi capabilă să-şi valorizeze potenţialul uman , potenţialul intelectual, atunci că fără îndoială cea mai mai importantă investiţie de viitor este în şcoală”, a mai afirmat candidatul PLR.
Călin Popescu Tăriceanu şi-a încheiat marţi seara, cu un miting în sala de concerte ‘Ateneu’ din Bacău, campania sa electorală în judeţele Moldovei.