Acest tip de fraudă a ajuns şi subiectul unor dosare de pe masa Poliţiei. Reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române au identificat mai multe metode folosite hoţi, dar şi modul cum au evoluat aceste înşelăciuni de-a lungul ultimilor ani în ţara noastră. Astfel, modurile de operare a acestora variază între metoda simplă a SMS-ului şi oferte de locuri de muncă prin telefon.
Metoda SMS-ului
Autori necunoscuţi care se recomandă ca fiind reprezentanţi ai diverselor firme contactează părţile vătămate pe telefonul mobil şi le induc în eroare determinându-le să reîncarce cartele prepay cu diferite sume de bani sau să cumpere diverse produse.
Aceştia pot suna de pe un telefon cu număr ascuns sau cu număr afişat, se prezintă cu nume, prenume şi calităţi false, intră în discuţie cu victimele precizându-le eventual datele personale, pretextând că le verifică contul de abonat, ori pentru îndreptarea unor erori în factura de plată, comunicându-le fie că sunt câştigătorii unor premii, fie că au de plată contravaloarea unor convorbiri avute cu persoane din străinătate, fie că trebuie plătite nişte taxe de curier, fie că vor beneficia de un număr însemnat de minute în reţele naţionale.
Eventual, este folosit şi un alt număr de telefon unde i se recomandă victimei să sune pentru a nu avea dubii în ceea ce priveşte autencitatea mesajului sau a discuţiei purtate.
După ce a convins victima să accepte operaţiunea, îi solicită acesteia să tasteze de pe telefon un cod pe care i-l dictează şi care îl duce în meniul Self Care de reîncărcare, sau îi indică numărul contului bancar unde să efectueze operaţiunea de plată a serviciilor, autorul intrând astfel imediat în posesia sumelor de bani respective, ce constituie, de fapt, prejudiciul.
Telefoane pentru locuri de muncă
În unele cazuri, persoane interesate de obţinerea de locuri de muncă în afara ţării au contactat telefonic o persoană care a postat un anunţ pe internet în care se recomanda ca reprezentant al unei firme de recrutare. Prin acest anunţ, persoana respectivă prezenta oferte fictive de job-uri pentru Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa Danemarca ori Spania, solicitându-le plata unei sume de bani, de regulă 80 sau 100 de lei, reprezentând asigurarea de sănătate, traducere, legalizare acte la notariat, pe care păgubiţii o achitau într-un cont deschis la o bancă. Evident, nimic nu era real, iar doritorii de locuri de muncă în străinătate rămâneau păgubiţi de banii daţi.
În alte cazuri, autorii îşi creează site-uri pe internet, cu oferte fictive de locuri de muncă în străinătate, iar după ce sunt contactaţi de solicitanţi, şi îi conving să achite anumite sume de bani în conturile lor, abandonează victimele, fără să le obţină cele promise.
Cum şi-au crescut credibilitatea în faţa victimelor
După ce oamenii au început să se prindă de tertipurile escrocilor, aceştia au găsit o nouă metodă pentru a-şi creşte credibilitatea în faţa victimelor.
Autorii publicau anunţuri pentru job-uri pe site-urile de specialitate, iar după ce discutau telefonic sau pe mail cu victimele, folosind nume şi calităţi false, programau persoanele la un interviu fictiv ce avea loc într-un spaţiu special amenajat de birouri, pe care îl închiriau pentru două zile.
Astfel, victimelor li se solicitau depunerea unor acte, completarea unor chestionarea şi achitarea unei anumite sume de bani.
Numărul plângerilor cu privirea la fraude au scăzut cu 75% la Cosmote
“Numărul plângerilor cu privire la fraude a scăzut cu 75% în 2011, comparat cu 2010, datorită campaniilor de prevenire derulate de Cosmote prin intermediul mesajelor de tip SMS, atenţionări pe facturi, informaţiilor existente pe site-ul nostru şi, de asemenea, datorită reacţiei imediate a companiei la toate plângerile”, a declarat Anca Ghimpeţeanu, Senior Manager, Credit Control and Revenue Assurance, Cosmote România.
Celelalte companii de telefonie mobilă care operează pe piaţa din România au preferat să nu furnizeze date legate de acest subiect.