Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, a fost identificat şi reţinut de poliţiştii din Turcia. Miercuri Nicuşor Constantinescu a fost prezentat în faţa magistraţilor pe care i-a convins să-l elibereze cu promisiunea că se întoarce în România.
„Anunt catre voi prieteni, vin nesilit de nimeni acasa joi, 6 nov 2014, la Bucuresti,ora 12.40 pm. SUA au respins cererea de extradare a mea, eu am renuntat la RADIOTERAPIE, diminuindu-mi sansele cu 15% de a nu reveni cancerul de prostata. Am decis sa stopez minciunile DNA care sustin ca am fugit din Romania! Tocmai venirea mea va demonstra contrariul! Am drenul inca in pelvis din 18 iulie! Am nevoie de asistenta medicala! CND”, este mesajul postat de Nicuşor Constantinescu pe Facebook.
Înainte de a ajunge în Turcia, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa s-a aflat în SUA. Cererea de extrădare a lui Nicuşor Constantinescu, formulată ca urmare a deciziei de arestare a acestuia, a fost însă respinsă de autorităţile din Statele Unite ale Americii. În 26 septembrie, premierul Victor Ponta spunea că Ministerul Justiţiei a efectuat toate demersurile în cazul lui Nicuşor Constantinescu, dar legislaţia americană este diferită de cea românească.
La începutul lui septembrie, Nicuşor Constantinescu a trimis un memoriu procurorului general al SUA, Eric Holder Jr., în care susţine că justiţia română e controlată de DNA şi cere respingerea oricărei cereri de arestare ce va ajunge în SUA pe numele său.
Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în mai multe dosare, s-a aflat mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.
Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care acesta fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
Soluţia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că „inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.
Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.
Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre „deciziile abuzive” luate împotriva sa.
Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.
La termenul din 24 octombrie al dosarului în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat de abuz în serviciu, pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a cerut instanţei să dispună punerea sub sechestru a tuturor bunurilor lui Nicuşor Constantinescu, pentru a fi recuperat prejudiciul, dacă instanţa va stabili definitiv că acesta este vinovat şi îl va obliga să plătească daune. Constantinescu are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar, potrivit ultimei declaraţii de avere.