CADEREA ZIDULUI BERLINULUI: 25 de ani de la ziua care a schimbat lumea. Google marchează momentul 9 noiembrie

CADEREA ZIDULUI BERLINULUI: 25 de ani de la CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI sunt aniversaţi de Google printr-un Doodle în absolut toate ţările din lume. Doodle-ul reprezintă de fapt un filmuleţ emoţionant despre CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, cu imagini de arhivă din 9 noiembrie 1989, dar şi cu imagini din marile oraşe ale lumii în care au ajuns bucăţi din ZIDUL BERLINULUI. Primarul social-democrat al oraşului Klaus Wowereit a inaugurat vineri seara instalarea a aproape 6.900 de baloane luminoase care, pe o distanţă de aproximativ 15 kilometri, „simbolizează (…) urma Zidului”care a tăiat Berlinul în două, a spus el, după care a aprins o secţiune pe unul dintre podurile peste Spree.

Atunci când vor fi eliberate duminică seara către cer, pe fundalul Odei Bucuriei a lui Ludwig van Beethoven, imnul Uniunii Europene (UE), aceste baloane vor oferi „ocazia demolării Zidului a doua oară”, a spus Wowereit, aducând un omagiu „persoanelor ucise doar pentru că voiau să treacă acest Zid”.

„Această a 25-a aniversare este de asemenea o zi de comemorare a victimelor regimului din (fosta Republică Democratică Germană) RDG”, a adăugat el.

Descoperire INCREDIBILĂ la 25 de ani de la CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI

În paralel, laureatul Premiului Nobel pentru Pace Mihail Gorbaciov, în vârstă de 83 de ani, se află în vizită la Berlin, unde este creditat cu un rol major în Reunificarea Germaniei. „Ar trebui să medităm la lecţiile trecutului”, a declarat el într-o vizită la Checkpoint Charlie, unul dintre punctele de control emblematice, între sectoarele american şi sovietic.

Alte articole

Ziua Profesorilor 2022, surpriză uriaşă de la Google. De când cresc salariile dascălilor

Solstiţiul de vară 2022. Durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească

CADEREA ZIDULUI BERLINULUI: Ultimul lider URSS, care urmează să participe sâmbătă la o dezbatere despre reintensificarea recentă a tensiunilor dintre Occident şi Rusia şi să o întâlnească luni pe Angela Merkel, a insistat asupra importanţei relaţiilor germano-ruse. „Atât timp cât sunt bune, totul merge bine şi nu doar pentru cele două popoare”, a spus Gorbaciov.

CADEREA ZIDULUI BERLINULUI: Preşedintele american Barack Obama, de asemenea laureat Nobel, a îndemnat lumea să nu uite lecţia demolării Zidului Berlinului, în contextul în care „acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei” arată că mai este un drum lung de parcurs.

Festivităţile vor atinge punctul maxim duminică seara la Poarta Brandeburg, simbolul împărţirii Berlinului iar ulterior al unităţii oraşului, unde va avea loc o „sărbătoare publică” uriaşă.

Ce a făcut Elena Ceauşescu după CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI

Orchestra Staatskapelle, sub bagheta dirijorului israeliano-argentinian Daniel Barenboim, va da semnalul de începere, duminică la prânz, a acestei sărbători.

Artişti contemporani vor participa la eveniment, iar la ora locală 18.00 (19.00, ora României) va fi adus un omagiu „victimelor Zidului”, ucise în timp ce încercau să-l treacă.

CADEREA ZIDULUI BERLINULUI:  „Heroes”

Alţi artişti vor participa la eveniment duminică seara, inclusiv veteranul rockului german Udo Lindenberg, autorul, în 1983, al „Sonderzug nach Pankow” („Tren special către Pankow”, numele unui cartier din Berlinul de Est), în care îl vizează pe ultimul lider est-german Erich Honecker pentru că nu l-a lăsat să cânte în fosta RDG.

Britancul Peter Gabriel, fost cântăreţ şi fondatorul trupei Genesis, va interpreta „Heroes”, înregistrat în 1977 lângă Zid de către David Bowie, care trăia în Berlinul de Vest.

Foşti disidenţi ai fostului regim comunist est-german, invitaţi la eveniment, îşi vor povesti amintirile din seara lui 9 noiembrie 1989.

CADEREA ZIDULUI BERLINULUI: Merkel, care a crescut în fosta RDG şi locuia în Berlinul de Est în 1989, urmează să inaugureze duminică dimineaţa noua expoziţie permanentă Memorialul Zidului, după ce va asista sâmbătă seara la un concert în sala Berliner Ensemble.

„Zidul ruşinii” în Vest, „protecţia antifascistă” în Est, construcţia cu o lungime de peste 150 de kilometri a fost ridicată în 1961 de către RDG. Victimă a „perestroikăi” lui Gorbaciov, el a cedat, sub presiunea sutelor de mii de manifestanţi, 28 de ani mai târziu, pe 9 noiembrie 1989.

CADEREA ZIDULUI BERLINULUI: La 3 octombrie 1990 avea loc oficial Reunificarea Germaniei.

CADEREA ZIDULUI BERLINULUI: Germanii, încă divizaţi

La 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, 64% dintre berlinezi încă văd diferenţe între partea de est şi cea de vest a capitalei Germaniei reunificate, relatează marţi agenţia EFE citând un studiu al Fundaţiei Hertie. 

Dacă în anul 2009 numai 24% dintre locuitorii Berlinului estimau că nu există diferenţe între cele două părţi ale oraşului, acest procent a urcat în prezent la 36%, se arată în studiul menţionat. ‘Zidul din minţile oamenilor încă nu a dispărut complet’, remarcă Michaela Kreyendfeld, membră a echipei de sociologi participanţi la elaborarea studiului. 

În mod curios, pentru berlinezii care s-au născut în acest oraş, sau care trăiesc acolo din copilărie, deosebirile dintre Berlinul de est şi de vest au mai puţină relevanţă decât pentru cei care s-au stabilit în capitala germană pe parcursul ultimilor 25 de ani. 

Studiul prezentat marţi la Berlin subliniază totuşi evoluţia remarcabilă a oraşului după anul 1989, deşi sesizează persistenţa unor nuanţe. ‘Cu 25 de ani în urmă, de pe o zi pe alta Berlinul a încetat să mai fie în afara lumii şi a devenit centrul Europei’, iar această schimbare a adus cu sine ‘mari aşteptări urmate de decepţii profunde’, notează Helmut Anheier, un alt autor al analizei. 

Sub aspect economic, în prezent Berlinul este oraşul german cu cel mai mare număr de societăţi private nou-create şi cu un şomaj în scădere. Însă aceşti indicatori pozitivi contrastează cu elemente negative precum numărul mare de asistaţi social sau criza de spaţii locative ce a condus la creşterea preţului chiriilor şi la mutarea familiilor cu venituri modeste către periferia oraşului.

CADEREA ZIDULUI BERLINULUI: România marchează artistic momentul

Căderea Zidului Berlinului este tema celei de-a doua ediţii a evenimentului, care marchează 25 de ani de la prăbuşirea Zidului şi a simbolicei Cortine de fier care a împărţit Europa în două. 

Cinepolitica Extra Time va începe pe 17 noiembrie, de la 18,00, cu o reconstituire unică a împrejurărilor în care un zid a tăiat Berlinul în două: „Up to the Border – A Personal View of the Berlin Wall” (Germania, 2012), în regia lui Claus Oppermann şi Gerald Grote. 

Seara va continua, de la 21,30, cu poveştile şocante a cinci cetăţeni est-germani arestaţi după ce au încercat să fugă din ţară, din multi-premiatul „Face the Wall/ Gesicht zur Wand” (2009). Ştefan Weinert documentează metodele de urmărire, interogare, tortură şi detenţie ale STASI, poliţia secretă a Germaniei de Est, aplicate pe circa 72.000 de foşti prizonieri, se precizează în comunicat. 

Pe 18 noiembrie, de la ora 18,00, este prezentat documentarul lui Ullrich Kasten „It Happened in August. Building the Berlin Wall – Anatomy of a Political Crisis” (2001). „Folosind mărturii, documente şi imagini din arhive, filmul reia contextul împărţirii brutale a Europei în două şi detaliază viaţa cotidiană a germanilor, în jurul Zidului”, se arată în sinopsisul peliculei. 

Cinepolitica Extra Time va avea loc la Cinema Elvira Popescu din Bucureşti şi este organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, cu sprijinul Ambasadei Germaniei la Bucureşti.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, 25 DE ANI: Mesajul lui Barack Obama

 Preşedintele american, Barack Obama, a îndemnat vineri lumea să-şi amintească lecţiile de la căderea Zidului Berlinului, în urmă cu 25 de ani, în contextul în care „actele Rusiei împotriva Ucrainei” arată că mai există multe de făcut, relatează AFP.

Berlinul a lansat vineri celebrările cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la deschiderea Zidului, la 9 noiembrie 1989, care vor culmina duminică cu o mare sărbătoare pentru marcarea acestui eveniment istoric, preludiul Reunificării germane 11 luni mai târziu.

„La fel ca mulţi alţi americani, nu voi uita niciodată scenele cu locuitorii din Berlinul de Est care au ieşit curajos în stradă (…) făcând să cadă acest zid care, pentru atât de mult timp, i-a separat de familiile, prietenii lor şi lumea liberă”, a afirmat preşedintele american.

„Acum, după 25 de ani, celebrăm progresul făcut posibil de evenimentele din această noapte de noiembrie”, a adăugat el.

În opinia preşedintelui american Europa este în prezent „mai integrată, mai prosperă şi mai sigură”.

„Dar, amintindu-ne de actele Rusiei împotriva Ucrainei, constatăm că mai avem multe de făcut pentru a realiza pe deplin viziunea noastră comună a unei Europe unite, libere şi în pace”, a adăugat Obama.

Germania marchează duminică 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, iar cu această ocazie este prevăzută o ceremonie la care sunt aşteptaţi să participe Angela Merkel, Mihail Gorbaciov, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi fostul lider al sindicatului polonez Solidaritatea, Lech Walesa.

Întrevederea intervine în condiţiile în care Rusia şi Occidentul se confruntă cu cea mai gravă criză de la sfârşitul Războiului Rece, pe fondul conflictului din Ucraina.

CADEREA ZIDULUI BERLINULUI: Descoperire incredibilă în arhive

O mărturie descoperită în arhive oferă noi informaţii asupra procesului politic ce a condus la căderea Zidului Berlinului cu 25 de ani în urmă şi relevă că Mihail Gorbaciov a avut cu mult timp înainte intenţia să impulsioneze acest proces, într-un mod pe care nu l-au prevăzut oficialii niciunuia dintre cele două state germane de atunci, scrie luni publicaţia spaniolă El Mundo. 

Potrivit unor documente la care face referire istoricul Wladislaw Subok, în timpul unei reuniuni pe care Mihail Gorbaciov, împreună cu ministrul său de externe Eduard Şevardnadze, a avut-o pe 30 mai 1987 în Berlinul de Est cu liderul est-german Erich Honecker, preşedintele sovietic i-a propus direct acestuia din urmă să ‘deschidă frontierele’, respectiv ‘să deschidă punctele de trecere ale Zidului Berlinului’. Gorbaciov şi-a argumentat sugestia cu efectele propagandistice pozitive pe care o asemenea decizie le-ar fi avut înaintea vizitei preşedintelui american Ronald Reagan în Berlinul de Vest. 

Însă Honecker a respins propunerea şi a exclus orice fel de deschidere. ‘Prietenul nostru a avut o reacţie tăioasă în faţa acestei idei’, a consemnat într-o notă unul dintre colaboratorii lui Şevardnadze prezent la discuţie. În opinia istoricului citat, atitudinea refractară a conducerii est-germane era efectul dorinţei disperate de a nu pierde puterea. 

Dar la scurt timp, pe 12 iunie în acelaşi an, Reagan avea să rostească în faţa Porţii Brandenburg un discurs în care îi cerea lui Gorbaciov să dărâme Zidul. Numai doi ani mai târziu, pe 18 octombrie 1989, confruntat cu un val de nemulţumire populară şi cu fuga masivă a est-germanilor către Occident, Honecker se vede obligat să-şi dea demisia şi este înlocuit de Egon Krenz, iar Zidul Berlinului urma să cadă peste încă o lună. De altfel, în perioada scursă de la întâlnirea din 1987 şi până la dărâmarea Zidului, disensiunile dintre Gorbaciov şi Honecker au fost explicite şi au grăbit înlăturarea liderului est-german. 

Deşi est-germanii nu au aflat nimic din discuţiile purtate între Honecker şi Gorbaciov în 1987, ei au intuit intenţiile liderului URSS, astfel că atunci când acesta a sosit la Berlin, în octombrie 1989, pentru a participa la manifestările dedicate împlinirii a 40 de ani de la crearea Republicii Democrate Germane (RDG), el a fost primit precum un eliberator. Ultimul său mesaj adresat atunci liderilor comunişti est-germani a fost ‘poporul german este cel care trebuie să-şi exprime voinţa’. În 2009, într-o conversaţie cu Hubert Vedrine, fost ministru francez de externe pe vremea preşedintelui Francois Mitterand, Gorbaciov a comparat căderea Zidului Berlinului cu ‘un pom care cade pentru că trunchiul lui este putred’.

Zidul Berlinului a fost vreme de 28 de ani unul dintre simbolurile Războiului Rece, factor declanşator a multor drame, divizând un oraş, o ţară şi un continent întreg, separând numeroase familii.   Iată zece lucruri de ştiut despre acest simbol.

• Bariera  a fost construită pe 13 august 1961, fiind ideea liderului comunist est-german Walter Ulbricht şi nu a fost realizată cu ajutorul direct al sovieticilor, fiind construită de muncitorii şi soldaţii din Germania de Est .  
•  Zidul Berlinului a avut o lungime  de 155 de kilometri şi o înălţime de 4 metri. Pentru a spori siguranţa, a fost construit un coridor suplimentar, cunoscut sub numele de Fâşia Morţii. Aceasta avea 100 de metri lăţime, era supravegheată continuu făcând astfel aproape imposibilă trecerea neautorizată în RFG
• În Berlinul de Est a fost construit un turn înalt de aproximativ 365 de metri, având oficial un restaurant la ultimul etaj. Neoficial, acest etaj avea rolul de post de observaţie, căci pivota în jurul axei sale.  Astfel eficienţa zidului era sporită prin construirea de astfel de turnuri.
• Impactul construirii zidului Berlinului a fost unul devastator pentru familile germane.  Est-germanii care lucrau în Germania de Vest au fost nevoiţi să renunţe la locurile lor de muncă, pierzându-şi astfel sursele de venituri. Mai mult decât atât, membrii a numeroase familii au fost efectiv separaţi de acest zid
• Pentru vizitele în Germania de Est, zidul a fost prevăzut cu opt puncte oficiale de trecere, străinii (inclusiv vest-germanii) trebuind să obţină un permis special de trecere. 
• Reacţia Statelor Unite faţă de zidul nou construit a fost una extrem de slabă, deşi contravenea înţelegerii dintre fostele state aliate conform căreia acestea trebuiau să asigure supravegherea Berlinului. Astfel, guvernul american a declarat că va accepta zidul Berlinului fără a utiliza forţa.
• Numeroşi est-germani au încercat să fugă în Germania de Vest riscându-şi astfel vieţile. Unele statistici evidenţiază că după anul 1961 au reuşit să treacă în Germania de Vest circa 5000 de locuitori ai Berlinului de Est.    
• În urma demisiei liderului est-german, Erich Honecker, noul guvern a declarat că est-germanii pot primi vize pentru vizitele în Germania de Vest.  Ca efect, zeci de mii de berlinezi  au protestat în faţa punctelor de control, pretinzând să fie lăsaţi să treacă. Realizând că stăvilirea mulţimii nu putea fi realizată, grănicerii au lăsat mulţimea să treacă în Germania de Vest.
• Ultimul est-german care a fost ucis în timp ce încerca să treacă zidul a fost Chris Guefroy, în februarie 1989. În prezent, una din străzile Berlinului îi poartă numele.
• Zidul Berlinului a căzut în noiembrie 1989, fiind ulterior dărâmat cu buldozerele. În urmă au rămas un muzeu dedicat Zidului şi câteva rămăşiţe ale fostului simbol al Războiului Rece.