Teodor Meleşcanu, învestit în funcţia de ministru de Externe, după ce a depus jurământul la Cotroceni VIDEO

Teodor Meleşcanu a depus jurământul în calitate de ministru de Externe şi chiar la începutul ceremoniei a fost ţinta unui atac din partea preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului i-a spus lui Meleşcanu că dacă nu ar fi fost vorba despre o urgenţă, dată fiind proximitatea turului doi al alegerilor prezidenţiale, nu ar fi acceptat numirea sa la conducerea Diplomaţiei române, „având în vedere întâmplările din ultimul an petrecut la conducerea SIE”.

„Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat luni, 10 noiembrie a.c., Decretul prin care se ia act de demisia domnului Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, şi se constată încetarea funcţiei acestuia de membru al Guvernului.

De asemenea, domnul președinte Traian Băsescu a semnat luni, 10 noiembrie a.c., Decretul prin care se numeşte domnul Teodor-Viorel Meleşcanu în funcţia de ministru al Afacerilor Externe”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Decretul de numire a lui Meleşcanu ca ministru al Afacerilor Externe a fost publicat în Monitorul Oficial cu puţin timp înainte de depunerea jurământului de către noul şef al Diplomaţiei. Totodată, a fost publicat decretul prin care se ia act de demisia lui Titus Corlăţean din funcţia de ministru al Afacerilor Externe şi se constată încetarea funcţiei acestuia de membru al Guvernului.

Alte articole

Atenţionare de călătorie transmisă de MAE: Cod galben de ninsori în Bulgaria, cod portocaliu „de pericol” în Catalonia şi Insulele Baleare

MAE lansează o nouă atenționare de călătorie pentru Spania. Regele Felipe a fost atacat cu pietre și noroi în timp ce îi vizita pe sinistrați: „Asasinul!”

Potrivit protocolului, ceremonia de învestitură în funcţie a noului ministru se face numai după publicarea în Monitorul Oficial a decretului de numire.

Teodor Meleşcanu a fost propus de premierul Victor Ponta pentru funcţia de ministrul de Externe.

„Am avut o discuţie cu domnul ministru Corlăţean. Am acceptat demisia acestuia şi am trimis către preşedintele Traian Băsescu propunerea ca domnul Teodor Meleşcanu să ocupe funcţia de ministru de Externe în perioada imediat următoare, să organizeze conform dispoziţiilor legale şi dispoziţiilor BEC desfăşurarea votului în diaspora şi, în acest fel, dreptul fundamental la vot al oricărui cetăţean român să fie respectat, dar totul cu respectarea legii şi a instituţiilor publice care vor rezista până în 16 noiembrie şi evident după aceea presiunilor ilegale şi ilegitime făcute de către cel care pe 16 seara va fi fostul preşedinte al României, Traian Băsescu”, a declarat Ponta la Palatul Victoria.

Premierul a adăugat că aşteaptă ca preşedintele Băsescu să stabilească ora la care Meleşcanu depune jurământul, „pentru ca acesta să poată să-şi preia imediat atribuţiile, să se ocupe de ceea ce înseamnă buna funcţionare a MAE”.

Ponta i-a acuzat pe Traian Băsescu şi pe candidatul ACL, Klaus Iohannis, că „fac presiuni astfel încât duminică să poate fi contestat votul”.

„As vrea să spun că în data de 2 noiembrie, primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a desfăşurat fără nicio problemă, a fost validat. Faptul că au existat secţii de vot cu probleme în Paris, Munchen, unde au existat români care nu au putut vota, vă reasigur că toţi cetăţenii care vor să voteze vor putea vota. Nemulţumirile lor sunt legitime. Mâine, în şedinţa de Guvern, vom aloca absolut toate resursele pentru a rezolva toate problemele. Traian Băsescu şi Klaus Iohannis fac presiuni astfel încât duminică să poate fi contestat votul. Sunt cereri ilegale şi ilegitime depuse de Băsescu şi de către candidatul Klaus Iohannis. Ministrul de Externe a demisionat pentru a nu afectata funcţionarea legală a MAE„, a mai declarat premierul Victor Ponta.

Teodor Meleşcanu este un politician cu mare experienţă în diplomaţie. Melescanu si-a inceput cariera diplomatica in anul 1966, cand a fost angajat in Ministerul Afacerilor Externe, promovand în timp de la gradul de ataşat până la cel de ambasador. Intre anii 1978 si 1985, Teodor Melescanu a fost detasat ca secretar II la Misiunea Permanenta a Romaniei de pe langa Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si alte organizatii internationale de la Geneva. Revine în România în anul 1985 în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, îndeplinind funcțiile de secretar I la Departamentul Securitate Internațională și Dezarmare (1985-1990), subsecretar de stat, șef al Departamentului America Latină, Asia și Africa (23 august 1990 – mai 1991) și secretar de stat (mai 1991 – 19 noiembrie 1992). În anul 1990 a fost promovat la rangul de consilier diplomatic, apoi în 1992 la cel de ambasador. Între 1992 şi 1996, Meleşcanu a fost ministru de Externe in Guvernul condus de Nicolae Vacaroiu si ministru al Apararii in Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu, in perioada aprilie 2007-decembrie 2008.

Până la sfârşitul lunii septembrie, când a decis să candideze la Preşedinţia României, Teodor Meleşcanu a ocupat funcţia de şef al Serviciului de Informaţii Externe. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, Meleşcanu a obţinut 1.374 voturi (0,85%). Ulterior, Meleşcanu şi-a anunţat susţinerea pentru Ponta în turul al doilea al prezidenţialelor, iar Ponta a declarat că, dacă va câştiga alegerile, îl va lua pe Meleşcanu în echipa sa de la Cotroceni, ca şi consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională.

Titus Corlăţean a anunţat luni că demisionează din funcţia de ministrul al Afacerilor Externe pentru că nu acceptă ca MAE să fie implicat în jocul electoral al „domnilor Băsescu şi Iohannis”.

„L-am informat cu puţină vreme în urmă pe prim-ministrul României că am decis să-mi depun mandatul de ministru al Afacerilor Externe. Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia Ministerului Afacerilor Externe să fie forţată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice, electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale de la turul doi pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate„, a declarat Corlăţean într-o conferinţă de presă.

Citeşte şi: TEODOR MELEŞCANU, a doua oară candidat, sare din barca serviciilor direct în confruntarea electorală

El a precizat că doreşte respectarea legii şi că are obligaţia, în calitatea sa de ministru al Afacerilor Externe, să asigure imaginea şi prestigiul instituţiei

Titus Corlăţean a declarat că Ministerul Afacerilor Externe a luat măsuri pentru suplimentarea personalului din secţiile de votare deja existente şi creşterea numărului de cabinete de vot şi de ştampile în secţiile de vot organizate în străinătate.

„În legătură cu măsurile luate pentru ca turul doi să se desfăşoare corespunzător. BES a pus la dispoziţie o echipă de 800 de persoane, personal MAE, pentru a suplimenta personalul din secţiile de vot. Ştiţi bine că declaraţia pe propria răspundere poate fi descărcată. Am decis şi creşterea numărului de cabine, dar şi al numărului de ştampile din secţiile de vot”, a  afirmat Corlăţean.

De asemenea, Corlăţean a afirmat că nu există temei legal pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare, în ciuda comunicatului BEC care afirma că acest lucru poate fi realizat. Corlăţean a spus că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, s-a primit la MAE pe fax un comunicat BEC în care se preciza că nu există niciun impediment legal pentru organizarea de noi secţii de votare. El a precizat că în hotărârea anterioară a BEC, act cu forţă juridică, nu există precizarea din comunicat, iar comunicatul nu are forţă juridică.

El a mai adăugat că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2.

„Problema noilor secţii de vot. MAE îşi menţine poziţia că nu există bază legală de a înfiinţa noi secţii de votare în străinătate, comunicatul BEC nu are forţă juridică. În consecinţă, ca ministru, am obligaţia de a susţine legalitatea”, a comunicat Titus Corlăţean, de la sediul MAE.

Decizia lui Titus Corlăţean de a-şi depune mandatul vine ca urmare a criticilor privind organizarea primului tur al alegerilor prezindetiale 2014 în străinătate. La sfarsitul saptamanii au avut loc mai multe proteste, atât în Bucureşti şi în alte oraşe, dar şi în strainatate, prin care românii au cerut alegeri libere si cresterea numarului de sectii de votare pentru romanii din Diaspora.

Citeşte şi: ALEGERI 2014: Declaraţia pe propria răspundere pentru românii din străinătate poate fi descărcată ONLINE

Citeşte şi: ALEGERI PREZIDENŢIALE. BEC a stabilit formatul buletinului de vot pentru al doilea tur de scrutin FOTO

După scandalul legat de votul românilor din străinătate, din 2 noiembrie, premierul Victor Ponta a declarat că dacă la turul 2 al prezidenţialelor va exista un român din diaspora care va dori să voteze şi care nu o va putea face din cauza organizării, atunci toată echipa din MAE pleacă, menţionând că Titus Corlăţean va fi la Londra pe 16 noiembrie.

„Consider inacceptabil ca un român, o mie de români au vrut să voteze şi nu au putut. Mâine se vor lua măsuri privind îmbunătăţirea procedurii de vot, completarea online a acelor declaraţii anti-fraudă. Apoi, dacă e un singur român care nu poate vota în diaspora, pleacă toţi, ministrul de Externe, ambasadorii. Întârzierea a fost produsă de procedura anti-fraudă, scanarea buletinului. Eu aş fi vrut să voteze cât mai mulţi oameni. În Republica Moldova a fost pentru prinma dată când am câştigat alegerile. Pe 16 noiembrie va fi respectat votul tuturor românilor”, a declarat Victor Ponta, la România TV.

Premierul a arătat că MAE a organizat acelaşi număr de secţii de votare ca şi la prezidenţialele din 2009. Cel mai important motiv pentru care o parte dintre românii din diaspora nu au reuşit să voteze a fost formularul prin care cei care au votat pe listele suplimentare au declarat pe proprie răspundere că nu au mai votat la acest scrutin şi că nici nu intenţionau să o facă.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014 a fost marcat de incidente şi scandaluri la multe secţii de votare din străinătate. În multe secţii de votare din Europa şi SUA, românii nu şi-au putut exercita dreptul la vot din cauza faptului că dura mult ca fiecare votant să completeze declaraţii pe propria răspundere.

Mii de români au aşteptat cu orele în faţa secţiilor de votare organizate în străinătate pentru alegerea preşedintelui pentru următorii cinci ani. Au fost cozi imense la Institutul Cultural Român şi la Ambasada României din Chişinău, la secţiile de votare din Italia, Spania, Germania, Austria, Marea Britanie şi Franţa.

Şi preşedintele Traian Băsescu a cerut de mai multe ori demiterea „imediată” a ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, pe motiv că acesta a dezinformat în legătură cu votul românilor în străinătate şi a dorit să îi împiedice pe românii din diaspora să îşi exercite dreptul constituţional de a vota.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a luat notă de poziţia Biroului Electoral Central cu privire la posibilitatea ca Ministerul Afacerilor Externe să mărească numărul secţiilor de votare din străinătate, astfel încât să permită tuturor cetăţenilor români din afara graniţelor să-şi poată exercita dreptul constituţional de a vota.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Ce spune Titus Corlăţean despre demisia din funcţia de ministru

Traian Băsescu afirmă că Titus Corlăţean a dezinformat atunci când a afirmat că nu poate mări numărul secţiilor de votare din străinătate.

„Domnul preşedinte Traian Băsescu a luat notă de dezinformarea pe care ministrul Afacerilor Externe, domnul Titus Corlăţean, a lansat-o în spaţiul public prin declaraţia de presă de vineri, 7 noiembrie a.c., în care a afirmat că legal nu poate mări numărul de secţii de votare din străinătate, deşi BEC a dat o astfel de aprobare prin Hotărârea nr. 4H/4.11.2014 publicată ca atare în Monitorul Oficial”, se arată în comunicatul citat.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. MAE, prima reacţie la incidentele din străinătate: „Este regretabil”

Preşedintele Băsescu consideră necesară luarea măsurilor care se impun pentru ca toţi românii aflaţi în străinătate să poată vota.