Deputata Claudia Boghicevici susţine că aceasta ar putea fi marcată de autorităţi prin programe şi manifestări care să promoveze tradiţiile româneşti.
De asemenea, alţi 15 deputaţi vor ca 16 mai să fie declarată Ziua Naţională a Costumului Popular Românesc. „Promovarea proiectului legislativ are drept scop punerea în valoare a costumului popular românesc ca document artistic şi istoric. De asemenea, are rolul de a legaliza o zi în care românii îşi pot manifesta aprecierea şi sentimentul de patriotism participând la acţiuni dedicate” respectivei zile, scrie în expunerea de motive.
Nu mai puţin de 77 de parlamentari au propus ca 10 mai să devină Ziua Declarării Independenţei României şi, implicit, zi nelucrătoare. Iniţiativa a fost respinsă de Senat, însă Camera Deputaţilor este for decizional. Mai mult, deputatul Bogdan Diaconu vrea ca Ziua Înălţării Domnului – Ziua Eroilor să fie sărbătoare naţională legală, iar deputatul Andrei Condurăţeanu vrea ca şi în a treia zi de Crăciun să nu se lucreze.
Totodată, senatorul Constantin Popa a propus ca ziua de început de an şcolar să fie declarată liberă pentru părinţi pentru a putea fi lângă copiii lor. „Există foarte multe cazuri în care unii părinţi sunt nevoiţi să se învoiască sau să îşi ia concediu fără plată, sau, şi mai rău, alţii sunt sancţionaţi de angajatori că întârzie la muncă”, precizează parlamentarul.
Mai mulţi parlamentari se „bat” pe ziua de 1 octombrie. Mai precis, şase deputaţi şi senatori vor să fie declarată Ziua Bunicilor. În paralel, deputatul Constantin Mazilu propune ca 1 octombrie să devină Ziua Persoanelor Vârstnice.
Camera Deputaţilor a dat undă verde, miercuri, unui proiect ce prevede ca 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, să fie sărbătoare naţională. Totuşi, la anul, 24 ianuarie va pica sâmbăta. Potrivit Codului Muncii, nu se lucrează pe 1 şi 2 ianuarie, în prima şi a doua zi de Paşte, pe 1 Mai, în prima şi a doua zi de Rusalii, de Adormirea Maicii Domnului, pe 30 noiembrie, pe 1 decembrie şi în prima şi a doua zi de Crăciun.