Dosarul paşapoartelor. 11 funcţionari, arestaţi pentru 29 de zile

Au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile Patriana Mariana Bişa, Niculae Ghiciov, Crina Ionescu, Liliana Gutnic, Alexandra Niculae, Iulian Niţu, Iurie Popov, Dumitru Prisăcaru, Larisa Sireţanu, Aliona Stolearenco şi Emilia Gina Tache, potrivit Mediafax.

Decizia Tribunalului Capitalei poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au cerut, joi, instanţei arestarea preventivă a celor 11 persoane, în urma a 32 de percheziţii la adrese din Bucureşti, Chitila, Otopeni şi din Teleorman.

Şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) din cadrul Parchetului instanţei supreme, Valentin Şelaru, a declarat că miercuri au avut loc şapte percheziţii în acest caz, iar restul s-au derulat joi. Şelaru a precizat că s-au găsit importante sume de bani, agende cu evidenţa persoanelor interesate de dobândirea cetăţeniei şi numeroase alte documente, unele în alb.

Alte articole

Nouăzeci de percheziţii, printre care şi două primării, într-un dosar ce vizează o reţea care emitea acte de identitate false pentru cetăţeni moldoveni, ucraineni şi ruşi

Bani falși puși în circulație în România. Cum verificăm bancnotele

Funcţionarii care primeau mită de la intermediarii care facilitau obţinerea mai repede pentru moldoveni a cetăţeniei române şi a paşaportului erau numiţi „avocaţi” în discuţiile cu clienţii, iar banii purtau denumirea de „mop”, „carboave”, „iepuraş”, „bastoane”, potrivit unor surse judiciare.

În acest dosar sunt cercetate 36 de persoane, pentru trafic de influenţă, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct şi indirect de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite.

Concret, ulterior redobândirii cetăţeniei române – care are loc după publicarea ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) şi după depunerea jurământului de credinţă -, cetăţenii moldoveni (deveniţi şi cetăţeni români) se interesau despre dobândirea paşaportului românesc. Pentru aceasta însă aveau nevoie de actele de stare civilă româneşti, care se obţin prin transcrierea actelor de stare civilă moldoveneşti.

Având în vedere că majoritatea acestora doreau ca domiciliul să rămână în ţara de origine, singura instituţie abilitată să transcrie actele de stare civilă moldoveneşti în vederea atribuirii codului numeric personal şi obţinerii paşaportului românesc este Serviciul de Stare Civilă sector 1 Bucureşti. Cei care doresc să aibă domiciliul în România (alegând cel mai adesea municipiul Bucureşti) se pot adresa serviciilor de stare civilă aferente sectorului în care locuiesc.

Durata medie a transcrierii unui certificat (de naştere, de căsătorie sau de deces) în cazul cetăţenilor moldoveni care au redobândit cetăţenia română, este, în cazul Stării Civile sector 1 Bucureşti, de opt luni.

Cu toate acestea, aceiaşi intermediari, ajutaţi de colaboratori de-ai acestora, contra unor sume, care variază pentru un certificat de la 50 euro până la 250 euro (sumă care variază atât în funcţie de credibilitatea şi reputaţia intermediarului, cât şi de faptul dacă au sau nu au procură pe numele intermediarului), interesează funcţionarii de la Starea Civilă Sector 1 Bucureşti, care, la rândul lor, contra unei sume fixe de cinci euro sau 20 lei/certificat, soluţionează cu rapiditate cererile de transcriere, reducând termenul de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile. Taxa legală pentru generarea CNP-ului este de un leu pe certificat.

Ulterior obţinerii actelor de stare civilă româneşti şi a CNP-ului, aceiaşi intermediari percepeau de la 100 euro/paşaport pentru a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Generale Paşapoarte pentru emiterea cu celeritate a paşapoartelor româneşti.

Cetăţenii moldoveni care doreau să-şi stabilească domiciliul în Bucureşti apelau pentru urgentarea luării în spaţiu şi eliberării cărţii de identitate românească, la aceiaşi intermediari, care la rândul lor apelau la funcţionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti – Biroul de Evidenţă a Persoanelor nr. 5 (devenit un adevărat fief al cetăţenilor moldoveni, existând situaţii în care, la adresa unei persoane arondate acestui birou, să figureze şi până la o mie de cetăţeni moldoveni luaţi în spaţiu). Astfel, contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte atenţii, funcţionarii eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezenţa obligatorie a proprietarilor care luau în spaţiu cetăţenii moldoveni).

Atât funcţionarii, cât şi intermediarii şi-au luat măsuri de precauţie cu ocazia pretinderii şi dării sumelor de bani. Astfel, din discuţiile acestora, banii poartă denumirea de „taxe de urgenţă”, „taxă de parcare”, „mop”, „carboave”, „iepuraş”, „bastoane”, „valdostane”, „kilograme”, „medicamente”, „reţete”, „ştucă”. De asemenea, mita este codificată sub numele de „kapusta” (n.n.- varză în limba ucrainiană).

Mai mult, în discuţiile între intermediari şi clienţi, solicitările de bani se fac în vederea mitei ce urmează a fi oferită funcţionarilor cărora li se acordă apelativul „avocaţi”, susţin sursele citate.

În ampla anchetă privind acordare nelegală a cetăţeniei române unor moldoveni sunt suspectate de implicare în activitatea infracţională 20 de persoane cu dublă cetăţenie română şi moldoveană care au intermediat activităţile infracţionale, doi lucrători ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa persoanelor Bucureşti-Biroul de evidenţă a persoanelor nr. 5 şi doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă), informează Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, în timpul percheziţiilor derulate, au identificat şi ridicat diferite sume de bani în lei şi valută (mii de euro) şi documente de stare civilă.

„Până în acest moment al urmăririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul că au existat două situaţii care au determinat tendinţa cetăţenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, funcţionarii români, în vederea redobândirii cetăţeniei: în primul rând erau motivaţi de faptul că, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române şi a actelor însoţitoare se face, conform legii, personal de către persoana interesată. În al doilea rând, pentru cetăţenii moldoveni, plecaţi cu viză, din Republica Moldova, la muncă în ţările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul ţărilor UE (deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar şi după expirarea termenului de şedere legal)”, explică Parchetul ICCJ.

Metoda folosită consta în remiterea de către cetăţenii din Republica Moldova interesaţi a actelor şi sumelor de bani intermediarilor (de regulă persoane cu dublă cetăţenie – română şi moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuşi (şoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chişinău şi municipiul Bucureşti), iar cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul ţărilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.

Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 de euro pe dosar introduceau cererile de redobândire a cetăţeniei în circuit şi depuneau diligenţe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar şi nu în ordinea înregistrării lor.