Astfel, descoperirile combină date colectate în cei peste doi ani de când roverul Curiosity a ajuns pe suprafaţa lui Marte, în august 2012, în craterul Gale, care are un diametru de 154 de kilometri, potrivit NY Times.
Citeşte şi Dezvăluirile ŞOCANTE ale unui cercetător NASA: Am văzut oameni pe Marte acum 35 de ani VIDEO
Oamenii de ştiinţă au descoperit mai multe straturi de roci care conţin sedimente transportate de apă, care sunt înclinate către centrul craterului, acolo unde în prezent se află muntele Sharp, înalt de aproximativ 5.000 de metri. Acest lucru însemna că vârful muntos nu ar fi existat în urmă cu circa 3.5 miliarde de ani, când craterul era plin cu apă.
„Descoperirea straturilor înclinate a fost o surpriză. Geologie sedimentară este o metodă de vârf pentru a încerca să înţelegem Pământul. Când companiile petroliere colectează date seismice din mai multe regiuni, ele de fapt caută straturile înclinate şi astfel obţii o geometrie care îţi spune unde sunt rocile pe care le cauţi„, a declarat cercetătorul-şef John Grotzinger, de la California Institute of Technology din Pasadena.
La puţin timp după ce a ajuns pe Marte, roverul a descoperit că planeta a avut cândva ingredientele chimice şi condiţiile de mediu necesare susţinerii vieţii microbiene, îndeplinind astfel scopul primar al misiunii sale. Robotul a început să se deplaseze către muntele Sharp pentru a căuta alte nişe care ar fi putut găzdui viaţa şi pentru a afla dacă mediul propice vieţii a existat îndeajuns de mult pentru a permite acesteia să evolueze, o întrebare de altfel foarte complicată, din moment ce oamenii de ştiinţă nu ştiu cât i-a luat vieţii să apară şi să domine Terra.
Citeşte şi O dată la UN MILION de ANI: O cometă a ATINS Planeta Marte
Mărimea lacului din craterul Gale, durata şi sedimentele transportate de apă susţin ideea că ar fi fost suficient timp pentru ca viaţa să apară şi să prospere, a declarat savantul Michael Meyer, care lucrează în cadrul programului de explorare marţiană al NASA.
„Toată călătoria asta pe suprafaţa lui Marte nu ne-a dus la muntele Sharp. Ne-a oferit contextul necesar să apreciem mai bine muntele Sharp„, a adăugat Grotzinger despre roverul care s-a deplasat circa opt kilometri pe Marte.