„Imunitatea preşedintelui, spune CCR, are rolul de a-l proteja pe preşedinte de şicanele de zi cu zi, iar imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunţa atunci când apreciază el că ar fi oportun”, a declarat Daniel Morar, la dezbaterea despre statul de drept şi drepturile electorale, organizată marţi, de Ziua Internaţională Anticorupţie.
El a amintit că legea prevede că preşedintele ţării poate fi cercetat numai pentru infracţiunea de înaltă trădare, la cererea Parlamentului.
„Pentru a evita prescrierea faptelor pentru care nu se poate ridica imunitatea, în Codul Penal apare un text nou care vorbeşte despre suspendarea cursului prescripţiei, iar preşedintele rămâne responsabil după expirarea mandatului”, a mai precizat Morar.
El a participat marţi la conferinţa „Consolidarea Statului de Drept într-un spaţiu al schimbării”, eveniment moderat de expertul anticorupţie Laura Ştefan şi organizat de Expert Forum în parteneriat cu Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundaţiei Konrad Adenauer şi LiderJust.
Klaus Johannis a declarat, pe 6 noiembrie, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că primul lucru la care vrea să renunţe când ajunge şef al statului este imunitatea preşedintelui ţării. „Avem în momentul de faţă multe discuţii în jurul imunităţii şi vă spun: primul lucru la care vreau să renunţ este imunitatea preşedintelui României. Este nevoie, evident, pentru acest lucru, de discuţii cu partidele politice, în special acum cu comisia care se ocupă de proiectul de modernizare a Constituţiei României. Voi avea aceste discuţii şi voi solicita ferm să se renunţe la alineatul care stabileşte că preşedintele se bucură de imunitate”, a afirmat Klaus Johannis.
Iohannis a spus că, de asemenea, vrea să se renunţe la imunitatea parlamentarilor. „Iar a doua chestiune se referă la imunitatea parlamentarilor. Toată lumea înţelege şi este de acord că trebuie să existe o protecţie pentru opinia politică şi sunt total de acord şi cred că toată lumea este de acord că parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere penală pentru opţiunea lor politică. Dar, dincolo de asta, este inadmisibil ca prin procedură parlamentară să poată fi împiedicată justiţia să-şi facă treaba. Aici lucrurile trebuie schimbate clar şi total. Aceste lucruri se pot face simplu: dacă noi toţi ni le dorim, atunci o să vedeţi că politicienii vor fi şi ei primii care şi le doresc, fiindcă vor votul dumneavoastră”, a susţinut Klaus Johannis.