SONDAJ INSCOP: Ce aşteaptă românii de la KLAUS IOHANNIS. Comparaţia cu TRAIAN BĂSESCU

Potrivit INSCOP, românii consideră că priorităţile preşedintelui sunt, în ordine: să creeze locuri de muncă – 34,1% (faţă de 32% în septembrie), să garanteze respectarea legilor şi a Constituţiei – 31,3% (33,6% în septembrie), să combată corupţia – 18% (18,9% cu trei luni în urmă), să conducă politica externă şi de securitate naţională a României – 10,2% (9,2% în septembrie), să susţină măsuri de protecţie socială – 4,8% (faţă de 5,6% la măsurătoarea precedentă), iar 1,5% (0,6% în septembrie) nu ştiu sau nu răspund.

‘Se poate observa că, deşi măsurătoarea din septembrie este făcută înainte de alegeri şi cea din decembrie după acestea, nu sunt modificări semnificative în lista de priorităţi, deci ele nu au fost legate de aşteptările publicului privind unul sau altul dintre candidaţi, ci au ţinut mai degrabă de profilul pe care românii îl dau funcţiei prezidenţiale’, afirmă Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop, potrivit Agerpres.

Sondajul relevă că principalele îngrijorări ale românilor sunt: diminuarea veniturilor – 23% (16% – în mai, 20,2% – în februarie), starea de sănătate – 20,1% (17% – mai, 15,4% – februarie), creşterea preţurilor – 19% (24,5% – mai, 25,5% – februarie), pierderea locului de muncă -14,5% (22,7% – mai, 23,8% – februarie), posibilitatea unui conflict în zonă – 9,1% (9,9% – mai, 4,1% – februarie), producerea unor calamităţi naturale – 3,6% (2,6% – mai, 3,3% – februarie), alte probleme – 2,1% (3,7% – mai, 3,6% – februarie), 1,2% – deteriorarea mediului înconjurător (2,4% – mai, 2,7% – februarie). La această întrebare 0,7% (1,1% – mai, 1,4% – februarie) au dat răspunsul nu ştiu sau nu au răspuns.

Alte articole

INSCOP: Aproape 90% din români consideră că România trebuie să rămână în NATO și UE. Corupția și instabilitatea politică, cele mai mari probleme ale țării

Nicuşor Dan publică primul sondaj adevărat! Nici el, nici Crin Antonescu nu ajung în turul doi! Finală-surpriză pentru Cotroceni!

De asemenea, 74,2% dintre respondenţi cred că alegerile prezidenţiale i-au unit pe români, în timp ce 25,8% susţin că alegerile i-au dezbinat.

Cercetarea arată şi că 71,7% dintre români se declară mulţumiţi de rezultatul prezidenţialelor (procent din totalul de răspunsuri), în timp ce 28,3% afirmă contrariul.

Conform sondajului, 76,5% cred că preşedintele ales, Klaus Iohannis, va fi un preşedinte diferit faţă Traian Băsescu (procent calculat din totalul de răspunsuri), iar 23,5% că va fi un preşedinte la fel ca actualul şef al statului.

Din cei care au răspuns la această întrebare, 60,5% spun că Iohannis ar trebui să colaboreze cu guvernul condus de Victor Ponta, în timp ce 39,5% cred că preşedintele ales nu ar trebui să colaboreze cu guvernul Ponta.

‘Este posibil ca opţiunile de răspuns pe această problemă să sufere modificări şi în următoarea perioadă, în funcţie de mesajele ce vor fi emise pe scena politică de preşedintele ales, de premier, de cele două mari partide – PSD şi PNL -, sau de evenimentele din interiorul PSD, de exemplu. Există multe variabile necunoscute în acest caz’, mai spune Darie Cristea.

În plus, 56,9% dintre cei care au răspuns consideră că este mai bine ca preşedintele şi prim-ministrul să fie din tabere politice diferite, pentru a se controla reciproc, în timp ce 43,1% susţin opusul acestei variante.

Sondajul relevă şi că 93,4% dintre români văd corupţia ca un fenomen care afectează absolut toate partidele politice, în timp ce 6,6% consideră corupţia un fenomen care afectează un singur partid politic.

‘Barometrul Inscop-Adevărul despre România’ a fost realizat de Inscop Research la comanda ‘Adevărul’ în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie. Volumul eşantionului a fost de 1.076 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti, într-un total de 73 de localităţi (oraşe mari, medii şi mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populaţiei din 2011.