Dan Voiculescu a pierdut procesul cu CNSAS privind decizia de necolaborare a lui Traian Băsescu

Hotărârea instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare.

Dan Voiculescu a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, adeverinţa de necolaborare din octombrie 2013, prin care Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a stabilit că preşedintele Traian Băsescu nu a fost lucrător sau colaborator al fostei Securităţi. Voiculescu solicita anularea adeverinţei de necolaborare nr. 2584/22 octombrie 2013, dată de CNSAS în cazul lui Traian Băsescu.

Pe 22 octombrie 2013, CNSAS a emis o nouă adeverinţă (a patra) prin care a constatat că preşedintelui Traian Băsescu nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii, după consultarea unor note referitoare la activitatea sa ca reprezentant al companiei Navrom. „Adeverim, prin prezenta, că elementele (…) prezentate nu se circumscriu prevederilor art. 2 lit. a şi b din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, astfel, domnului Băsescu Traian, fiul lui Dumitru şi Elena, născut la data de 04.11.1951, în Basarabi, judeţul Constanţa, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii”, se arată în adeverinţa CNSAS, emisă pe 22 octombrie 2013.

Verificarea preşedintelui Băsescu s-a făcut în urma unei cereri din decembrie 2012 înaintată CNSAS de către cotidianul „Ring”.

Alte articole

Dan Voiculescu clarifică dacă va candida la alegerile parlamentare: ”Îmi doresc să creez plusvaloare pentru lumea în care trăim”

Dan Voiculescu avertizează cu privire la un fenomen demografic îngrijorător: „Revin cu o veste tristă”

CNSAS a mai emis decizii în 2002, 2004 şi 2006 prin care s-a stabilit că Traian Băsescu nu a fost agent sau colaborator al Securităţii ca poliţie politică. Decizia din 2006 a fost menţinută în 2009 ca urmare a verificărilor derulate în acord cu prevederile legale, cu ocazia alegerilor prezidenţiale.

Adeverinţa eliberată în 2013 în privinţa lui Traian Băsescu are la bază verificarea unor documente în două dosare ce nu mai fuseseră procesate. Astfel, într-unul din dosare, al cărui titular este W.R. şi care are 86 de file, în urma verificărilor efectuate a fost identificat, la filele 2-4, un document intitulat Notă, olograf, nesemnat, înregistrat de către ofiţer pe 6 iulie 1988 şi atribuit de către acesta în antet lui Traian B. Documentul respectiv, prin coroborare, este atribuit reprezentantului Navrom în Belgia şi Olanda, iar în cuprinsul acestuia sunt consemnate tratativele duse în cursul lunii mai 1988 de către reprezentantul Navrom cu firma ‘G.’.

„Firma deţinea monopolul absolut al aprovizionării navelor noastre cu piese de schimb, monitoare santină, separatoare, dar şi cu alimente, ţigări, băuturi etc. în mod deosebit, preţurile şi la monitoare şi separatoare, precum şi la piese de schimb erau extrem de ridicate”, se arată în adeverinţă.

Cel de-al doilea dosar are 26 de volume şi conţine documente privind supravegherea informativă a întreprinderilor româneşti şi străine care desfăşurau activităţi de import-export în Portul Constanţa. În volumul 21, la filele 334-335, a fost identificată o altă notă informativă, dactilografiată, înregistrată pe numele „Traian”, la data de 25 septembrie 1989. În cuprinsul acesteia se exemplifică acţiunile întreprinse pe piaţa de navlosire în cursul anului 1989, precum şi reuşita acestora atât la nivelul negocierilor comerciale, cât şi promovarea prin presa de specialitate, a intereselor României.

În documentul CNSAS se arăta că, potrivit art. 2 lit. b din Ordonanţa de Urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, calitatea de colaborator al Securităţii nu poate fi reţinută decât în privinţa persoanelor care au furnizat informaţii „prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

„Documentele citate în cuprinsul prezentei adeverinţe se referă la aspecte economice şi comerciale, specifice postului ocupat la Navrom, şi nu fac referire la activităţi sau atitudini ‘potrivnice regimului totalitar comunist'”, se mai arăta în document.

De asemenea, din conţinutul documentelor citate nu rezultă că Traian Băsescu ar fi vizat „îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. „În cazul de faţă se constată neîndeplinirea condiţiilor necesare, prevăzute de art. 2 lit. b din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, pentru reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii. Astfel, persoanei verificate nu i se poate reţine calitatea de colaborator al Securităţii”, preciza CNSAS.