Klaus Iohannis va participa la ceremoniile de la Timişoara ce comemorează 25 de ani de la începutul Revoluţiei

Programul ceremoniilor a fost dat publicităţii de către primăria din Timişoara:
16.30-16.45: Primire la Primaria Timisoara
16.45-17.00: Deplasare la Cimitirul Eroilor
17.00-17.10: Depunere coroane la Monumentul Eroilor
17.10-17.30: Deplasare la Universitatea de Vest (UVT)
17.30-17.50: Mesaj catre cadrele didactice, cercetatorii si studentii UVT (500 persoane) in Aula Magna
17.50-18.00 Deplasare la Catedrala Ortodoxa Mitropolitana
18.00-19.00: Participare la aprinderea de candele si microrecitalul in memoriam al Corului Operei Romane din Timisoara, pe treptele Catedralei si deplasarea la Opera
19.00-19.10 (19.15): Mesaj catre timisoreni si catre romani de pe scena Operei
19.15-21.00: Asistare la Concertul de Gala de colinde sustinut de Corul National Madrigal, din Loja Oficiala a Operei.

Pe 16 decembrie 1989 a început Revoluţia ce a dus la căderea regimului comunist în România. Tulburările la Timişoara începuseră cu o zi înainte ca o mişcare de protest de mici proporţii împotriva evacuării pastorului Tokes Laszlo, dar a doua zi s-au transformat într-o revoltă deschisă împotriva regimului de dictatură personală a lui Nicolae Ceauşescu. preşedinte al României şi secretar general al PCR.

Pe 15 decembrie, câteva zeci de persoane s-au adunat lângă casa lui Tökes încercând să împiedice evacuarea sa din casa parohială a unei biserici reformate. Pastorul devenise incomod pentru regimul comunist ca urmare a atitudinii critice faţă de acesta. Încercarea Securităţii de a-i dispersa pe protestatari nu a făcut decât să amplifice nemulţumirile, astfel că etnicilor maghiari reformaţi care iniţial l-au sprijinit pe Tökes li s-au alăturat timişoreni de diverse naţionalităţi şi confesiuni.

În consecinţă, caracterul manifestaţiei s-a radicalizat pe 16 decembrie când au foat auzite pentru prima dată scandări împotriva lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului în ansamblul său. Intervenţia trupelor de Miliţie şi Securitate nu au reuşit să stopeze înmulţirea numărului de protestatari. Pe 18 decembrie, au intervenit unităţi ale Armatei ce au deschis focul împotriva demonstranţilor. Unii dintre cei răniţi au fost executaţi ulterior de Securitate după ce au fost internaţi la Spitalul Judeţean.

Alte articole

CTP dezvăluie informaţii noi despre rolul lui Ion Iliescu în Revoluţia din 1989: „Eu nu ştiam acest lucru. Nu ştiu dacă îl vom vedea împins de cap în maşina poliţiei”

Fostul deputat PSD Eugen Nicolicea riscă să rămână fără certificat de revoluţionar

Atrocităţile comise de Securitate şi Armată nu au reuşit să înăbuşe revolta. Pe 19 decembrie, muncitorii de la fabricile timişorene erau practic în grevă, iar pe 20 decembrie au reuşit să preia controlul asupra oraşului.

Soarta lui Nicolae Ceauşescu a fost pecetluită pe 21 decembrie când un miting organizat la Bucureşti în vederea susţinerii regimului nu a reuşit decât să extindă protestele şi la Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării. Pe 22 decembrie, Ceauşescu fugea din Capitală, iar puterea era preluată de un grup constituit în Frontul Salvării Naţionale.

România a fost ultimul stat-satelit al Uniunii Sovietice din Pactul de la Varşovia care a înlăturat regimul comunist. După ce Mihail Gorbaciov a preluat conducerea PCUS, a declanşat un proces de reformă a sistemului, în parte forţat de incapacitatea URSS de a ţine pasul cu Statele Unite în ce priveşte tehnologia militară şi de a finanţa programele militare fără a ruina economia.

Gorbaciov intenţiona doar o reformă a sistemului, însă nemulţumirile acumulate în Europa de Est atât faţă de comunism, cât şi faţă de ruşi, au dus la ample mişcări populare ce au determinat înlăturarea aproape a tuturor liderilor comunişti europeni în cursul anului 1989: Wojciech Jaruzelski (Polonia), Gustav Husak (Cehoslovacia), Kadar Janos (Ungaria), Erich Honecker (RDG) şi Todor Jivkov (Bulgaria).

Ceauşescu a fost înlăturat ultimul, în decembrie 1989, tonul schimbării fiind dat de timişoreni. Deşi a existat o tentativă de organizare a unei manifestaţii la Iaşi pe 14 decembrie, documentarea insuficientă a evenimentului şi mărturiile contradictorii fac ca Timişoara să rămână primul oraş care s-a revoltat împotriva dictatorului comunist.