Klaus Iohannis şi-a numit consilierii prezidenţiali. A semnat decretele de numire. Vezi cine sunt aceştia

Klaus Iohannis şi-a numit consilierii prezidenţiali. Potrivit unui anunţ transmis de Administraţia Prezidenţială, preşedintele ales a semnat decretele denumire pentru cinci consilieri prezidenţiali.

Astfel, președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a semnat luni, 22 decembrie a.c., următoarele decrete:

• Decret pentru numirea domnului Sorin-Dan Mihalache în funcţia de consilier prezidenţial;
• Decret pentru numirea domnului Dan-Andrei Muraru în funcţia de consilier prezidenţial;
• Decret pentru numirea domnului Cosmin-Ştefan Marinescu în funcţia de consilier prezidenţial;
• Decret pentru numirea doamnei Tatiana Niculescu Bran în funcţia de consilier prezidenţial;
• Decret pentru numirea domnului Adrian-George Scutaru în funcţia de consilier prezidenţial pentru securitate naţională.

Dan Mihalache, consilier pentru managementul resurselor

Alte articole

Ilie Bolojan, anunţ îngrijorător despre viitorul României. Preşedintele cere măsuri urgente

Gică Popescu a mers la Guvern peste Marcel Ciolacu. Ce i-a cerut premierului fostul căpitan al Naţionalei

Dan Mihalache, vehiculat iniţial pentru postul de Şef al Cancelariei prezidenţiale, dar puternic contestat în special în mediul online, va fi consilier prezidenţial pentru managementul resurselor.

Sorin Dan Mihalache s-a născut la 18 mai 1971. În 1989, a terminat cursurile Liceului de Matematică-Fizică „Nikolaus Lenau” din Timișoara. În 1994, a obținut licența în Drept din partea facultății de Drept, Universitatea București. Obține o diplomă de studii post-universitare din 1998, din partea Colegiului Național de Apărare.

În martie 2008, a devenit doctor în științe politice, specialitatea relații internaționale, cu teza „Conceptul de Europa Centrală după 1989”, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

A lucrat ca: reporter la ziarul Azi (1991-1993); publicist comentator la săptămânalul „Timpul — 7 zile” (1993); Expert guvernamental / Consilier al Ministrului pentru Relația cu Parlamentul (1994-1997); Șef al Departamentului de Analiză politică în cadrul Alianței pentru România (1997-2000); consilier al primului ministru (2001-2004); observator în cadrul Parlamentului European (iunie 2006 — ianuarie 2007); europarlamentar (1 ianuarie 2007 — 10 decembrie 2007).

În legislatura 2004-2008, a fost deputat de Maramureș în Parlamentul României. A făcut parte din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

În 2009, a fost directorul de comunicare și strategie în campania electorală a lui Crin Antonescu.

A mai ocupat funcțiile de: director DIB MEDIA CONSULTANCY (din 2010); cadru didactic asociat la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Științe Politice; lector universitar în cadrul aceleiași universități (din 2011).

Între mai 2012 și noiembrie 2012, a fost Secretar General al Guvernului României. În perioada 2001-2009, a fost membru PSD, în interiorul căruia a deținut funcțiile de vicepreședinte al departamentului de politică externă, secretar executiv pentru analiză politică și membru al Biroului Executiv Central.

Din 2009, este membru PNL. În mai 2011 a devenit Secretar General Adjunct și Șef al Departamentului de Analiză Politică și Comunicare al PNL.

În 2012 a publicat, alături de Iulia Huiu, cartea „Trei ani la urne”, la editura Nemira. Are peste 300 de articole de analiză politică publicate în cotidiane și săptămânale din România și străinătate.

Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pentru mediul de afaceri, a fost şcolit la Sorbona

Cosmin Marinescu s-a născut la 29 martie 1976, în Târgoviște, județul Dâmbovița. A urmat studiile liceale între 1990 și 1994, la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești.

În 1998, a absolvit Academia de Studii Economice din București. În cadrul acestei instituții, în 1998 a devenit preparator universitar, în 2000 asistent universitar, în 2003 lector, iar din 2007 este conferențiar universitar. Este doctor în economie, specializat în Microeconomie și Macroeconomie, dar și în domeniul Economiei Instituționale.

A efectuat stadii de cercetare și documentare în cadrul unor instituții precum: Centre d’Economie de la Sorbonne — Université de Paris (Panthéon-Sorbonne), ESCP Europe Business School, Middlesex University, London School of Economics, Institut d’Administration des Entreprises și Universite des Science et Technologies, Lille, Franța.

În anul 2005, a fost primul cadru didactic care a înființat, în România, cursul universitar dedicat domeniului Economiei Instituționale.

În același an, a câștigat primul proiect de cercetare în calitate de director de proiect. Ulterior, în 2008, lucrarea publicată ca rezultat al proiectului a fost laureată cu „Premiul III pentru literatură de specialitate economică”, din partea Asociației Facultăților de Economie din România.

În 2008, a înființat Centrul pentru Economie și Libertate (ECOL), inițiativă educațională și de cercetare privată, menită să promoveze cunoașterea cât mai largă a principiilor pe care se clădesc economia liberă și societatea democratică.

În perioada mai — decembrie 2012, a fost consilier al ministrului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Între decembrie 2012 și februarie 2014, a fost consilierul ministrului de Finanțe.

A publicat mai multe cărți și lucrări de specialitate, în calitate de coordonator, autor și coautor, cu o tematică diversă, din care cele mai importante ar putea fi: „Educația: perspectivă economică” (2001), „Liberalizarea schimburilor economice externe” (2003), „Instituții și prosperitate. De la etică la eficiență” (2004), „Performanță în contextul Agendei Lisabona” (2006), „Economia de piață. Fundamentele instituționale ale prosperității” (2007), „Libertate economică și proprietate” (2011), „Capitalismul. Logica libertății” (2012), „Costurile de tranzacție și performanța economică” (2013).

Lucrarea „Capitalismul. Logica libertății” a fost premiată cu distincția „Cartea anului 2013” la Gala Wall-Street.

George Scutaru, fost jurnalist ajuns consilier prezidențial pe probleme de securitate

Deputatul PNL George Adrian Scutaru s-a născut la 24 octombrie 1973, la Focșani, județul Vrancea.
A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității București (1998), licențiat în istorie și are un master în Relații Internaționale (2001) în cadrul aceleiași facultăți. În 2006 a absolvit Colegiul Național de Apărare — seria XV și în 2010 — Colegiul Național de Informații — seria X.

A participat la o serie de seminarii și programe de perfecționare pe probleme de securitate: cursul pentru generali, ofițeri de rang înalt și ambasadori (GFOAC 1/2010) la Colegiul NATO de la Roma (2010), seminar pe probleme de securitate pentru oficiali români, Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” Garmish — Partenkirchen, Germania (2011), program organizat de Departamentul de Stat al SUA, „International Visitor Leadership Program on U.S. — European Security Issues”, SUA (2011), curs pentru oficiali civili și militari pe probleme de securitate cibernetică (SES2/2011), Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall”, Garmish — Partenkirchen, Germania (2011), program de informare organizat de Ambasada SUA la București și Misiunea SUA la NATO la baza aeriană NATO de la Gelsenkirchen (Germania), Comandamentul Operațional Întrunit de la Brunssum (Olanda) și sediul NATO de la Bruxelles (Belgia) (2013).

Și-a început activitatea profesională ca și colaborator al publicațiilor „Zig-Zag” și „Expres magazin” (1992-1993), apoi ca redactor la secția ‘Politică Internă’ la Agenția Mediafax (1993-1995) și corespondent PROTV și Mediafax la Moscova (1995-1998).

A fost consilier de imagine al președintelui Alianței pentru România, Teodor Meleșcanu (1998-2001) și a exercitat funcția de purtător de cuvânt al acestei formațiuni politice (2001), perioadă în care a fost și membru în Biroul Executiv Central al ApR.

În ianuarie 2002, în urma fuziunii dintre ApR și PNL, și-a început activitatea în cadrul Partidului Național Liberal, unde a deținut, pe rând, următoarele funcții: președinte al Biroului Politic Teritorial PNL Buzău (2002), vicepreședinte al Biroului Politic Teritorial PNL Buzău (2002-2010), membru al Biroului Politic Central al PNL (2002-2009), președinte al Biroului Politic Teritorial PNL Buzău (2010) și membru al Biroului Politic Central al PNL (din 2013).

În 2004 a fost ales deputat în circumscripția electorală nr.10 Buzău pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, fiind viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal (febr.-sept. 2008) și secretar al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională (2004-2008).

A fost reales în 2008, pe listele PNL. În cadrul legislaturii 2008-2012 a fost vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

În cadrul legislaturii 2012-2016, a fost vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal (sept.-oct. 2013) și lider (din oct. 2013), vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (până în oct. 2013), membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Este membru fondator al Grupului „ProAmerica” al Parlamentului României. Președinte de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști (2011) și membru fondator al Asociației UAS (Unmanned Vehicle Systems) România (2012).

Este căsătorit și are doi copii.

Andrei Muraru – consilier prezidenţial pentru relaţia cu autorităţile publice şi societatea civilă

Secretarul Centrului de Studii asupra Comunismului și Postcomunismului de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Andrei Muraru s-a născut la 20 mai 1982.

A urmat cursurile Liceului Teoretic „Al. I. Cuza” Iași, profil istorie-științe sociale (1997-2001). Este licențiat al Universității „Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Istorie, specializarea Istorie (iulie 2005), al programului de master ‘Românii și Europa’, Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, Facultatea de Istorie (iulie 2007) și doctor al Universității „Al.I. Cuza” Iași, Facultatea de Istorie, specializarea Istorie, cu lucrarea „Procesele criminalilor de război din Transnistria” (septembrie 2011).

A obținut o serie de burse: Erasmus-Socrates la Aristotle University of Thessaloniki (sept. 2004 — febr. 2005), POSDRU (program finanțat de Uniunea Europeană), Universitatea „Al. I. Cuza” Iași (oct. 2008 — oct. 2011), New Europe College (bursă Odobleja), New Europe College — Institute for Advanced Study (proiect de cercetare: The Penal Judicial System In Postwar Romania: The War Criminal Trials, 1945-1946) (oct. 2009 — iul. 2010), United States Holocaust Memorial Museum — Center for Advanced Holocaust Studies (bursă Tizporah Wiesel), Washington DC, (proiect de cercetare: Transnistria War Criminal Trials) (oct. 2010 — mai 2011).

În ceea ce privește experiența profesională, a fost consilier relații externe, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, Departamentul Relații Externe și Integrare Europeană (sept. 2005 — ian. 2006), consilier, Cancelaria Primului-Ministru (febr. 2006 — oct. 2007), expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (devenit ulterior IICCMER) (mai-iul. 2006), șeful Biroului Cercetare în Arhive, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (iul. 2006 — oct. 2007), preparator universitar, Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, Facultatea de Istorie (disciplina Istoria contemporană a României) (febr. — mai 2007), șeful Serviciului Investigații Speciale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (oct. 2007 — febr. 2008), expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (devenit ulterior IICCMER) (febr. 2008 — mai 2012), consilier al Directorului General al Arhivelor Naționale ale României (detașat de la Cancelaria Prim-Ministrului) (oct. 2007 — apr. 2009), coordonator programe de cercetare și secretar științific, Institutul Român de Istorie Recentă (iun. 2009-mai 2012), cadru didactic asociat, Facultatea de Istorie, Universitatea „Al.I. Cuza” Iași (din februarie 2012).

A fost președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), (23 mai 2012-5 martie 2014) și consilier personal al președintelui PNL, Klaus Iohannis (iul. 2014-dec. 2014). Din aprilie 2014 este membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune.

Este membru al Societății de Studii Istorice din România (Iași), secretar al Centrului de Studii asupra Comunismului și Postcomunismului (Universitatea ‘”Al. I. Cuza” Iași), membru al Colegiului editorial al „Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România”, editată de IICCR (2006-2008), membru al Supervisory Board, Platform of European Memory and Conscience (nov. 2012-nov. 2014).

Este coordonator al volumului „Dicționarul penitenciarelor din România comunistă” (1945-1967), studiu introductiv de Cristina Roman, postfață de Marius Oprea (Iași, Editura Polirom, 2008), coautor al volumului „O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu” (Iași, Editura Polirom, 2008; ediția a II-a revăzută, 2009), colaborator al volumului coordonat de Stephane Courtois, „Dicționarul comunismului” (ediția în limba română; Iași, Editura Polirom, 2008), editor (împreună cu Dorin Dobrincu și Șerban Marin), ‘Ghidul Arhivelor Naționale ale României’ (București, 2010).