Prima recomandare făcută de americani lui Klaus Iohannis

Este o moştenire greu de depăşit, dar există semne că ţara încearcă să ia un nou start” în această luptă care durează de ani de zile, aprecia sâmbătă pe site principalul post american noncomercial, fostul National Public Radio, citat de mediafax.ro.

Kövesi – în vârstă de 41 de ani, o fostă vedetă la baschet în adolescenţă, cu o reputaţie solidă în lupta cu corupţia care afectează ţara de la căderea comunismului în urmă cu 25 de ani – declară pentru NPR că moştenirea tatălui ei procuror şi credinţa ei ortodoxă o inspiră în căutarea dreptăţii.

Klaus Iohannis, primul interviu televizat ca preşedinte. Vezi de ce a refuzat biroul lui Traian Băsescu

Ea a mai declarat, la Bucureşti, pentru Soraya Sarhaddi Nelson de la emisiunea „Parallels” a postului american, că agenţia pe care o conduce a trimis 890 de inculpaţi în judecată, inclusiv foşti miniştri, parlamentari şi chiar pe fostul frate al fostului preşedinte Traian Băsescu, dar şi pe şeful unităţii de investigaţii pentru crimă organizată şi terorism.

Alte articole

Klaus Iohannis: Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025

Bolojan: Eșecul PNL are o legătură și cu percepția românilor privind mandatul lui Iohannis, în special al doilea

De asemenea, unul dintre cazurile puternic mediatizate, în care sunt investigaţi nouă foşti membri ai Guvernului, vizează vânzarea unor licenţe de software către şcoli româneşti, a mai declarat procurorul-şef DNA, precizând că cele aproape 200 de milioane de dolari confiscate de tribunale în cazurile investigate de DNA reprezintă de peste şapte ori bugetul anual al instituţiei.

„Este încurajator pentru poporul român să vadă că acţionăm, că autorităţile funcţionează bine”, afirmă Kövesi, adăugând că „acest lucru conduce la o consolidare a încrederii în instituţii şi încurajează totodată şi mai mulţi oameni să depună plângeri”.

Şefa DNA recunoaşte faptul că flagelul corupţiei este „profund înrădăcinat în mentalitatea românească”, subliniază postul. Atât ea, cât şi alţi reprezentanţi ai luptei împotriva corupţiei sunt de părere că această atitudine s-a dezvoltat în anii de după căderea comunismului, o perioadă în care aplicarea legii era slabă şi existau numeroase posibilităţi ca politicienii şi oamenii de afaceri să facă bani de pe urma trecerii la ecomia de piaţă, adaugă NPR.

„În perioada de tranziţie corpurile care aplicau legea erau slabe şi până poliţiei îi era frică să iasă pe stradă”, declară pentru NPR Monica Macovei, europarlamentar şi o activistă anticorupţie vocală. În opinia sa, un sistem judiciar şi direcţia condusă de Kövesi – independente – îi obligă pe politicienii români să fie mai „responsabili”, un lucru pe care publicul român îl cere ca pe o „răzbunare”.