Consumi carne roşie? Descoperire TERIFIANTĂ a cercetătorilor

O serie de studii anterioare au identificat o legătură între consumul de carne roşie şi apariţia anumitor tipuri de cancer, în special cancerul de colon, cancerul mamar, tumorile ovariene, cancerul de plămâni şi cel de prostată.

Cercetătorii americani cred că vinovată de această legătură este o moleculă de zahăr, numită Neu5Gc, care se găseşte în carnea de vită, de porc şi de miel.

Atunci când este ingerată, organismul vede carnea roşie ca fiind o substanţă străină, iar sistemul imunitar răspunde. Reacţia imunitară duce la inflamaţii ale organismului, ceea ce în timp duce la formarea de tumori.

Molecula Neu5Gc este prezentă şi în produse ca laptele integral, unele brânzeturi şi icre, iar organismul ar putea avea un răspuns similar din punct de vedere imunitar, au avertizat cercetătorii.

Alte articole

Ce trebuie să facă Mihai Albu toată viaţa după ce a fost diagnosticat cu cancer. „Nu am de unde să ştiu dacă am scăpat!”

Mihaela Bilic, declaraţii surprinzătoare despre cancer. „Dacă ne-am născut cu gena pentru cancer, vom face cancer chiar dacă trăim la Muntele Athos!” VIDEO

Molecula Neu5Gc este prezentă în mod natural în organismul tuturor mamiferelor, dar nu şi în cazul oamenilor, ceea ce explică de ce oamenii sunt mai expuşi riscului de a suferi de cancer, în timp ce alte animale carnivore nu prezintă acest risc.

Noul studiu este foarte important pentru că oferă o explicaţie diferită faţă de alte cercetări legate de cancer şi carnea roşie. Studiile anterioare postulau ideea că instalarea cancerului ar avea legătură cu compuşii chimici canceroşi care apar în timpul procesului de gătire a cărnii prin frigere. Totuşi, aceiaşi compuşi chimici sunt produşi şi când oamenii gătesc peşte şi pui la grătar, iar aceste alimente nu sunt legate de un risc privind îmbolnăvirea de cancer.

Oamenii de ştiinţă cred că faptul că peştele şi puiul conţin foarte puţin sau deloc zahărul de tip Neu5Gc ar putea explica de ce aceste alimente nu sunt legate de apariţia tumorilor.

Doctorul Ajit Varki, de la Universitatea California, San Diego, care a condus cercetarea, a declarat că fenomenul legat de Neu5Gc este unul fără precedent.

„În acest caz, molecula de zahăr străină acţionează precum un cal troian. Devine parte a celulelor organismului. Când organismul reacţionează la arahide sau la alte substanţe care produc alergii, reacţionează de fapt la o substanţă străină. Acesta este primul exemplu privind un compus despre care ştim că este străin organismului care este încorporat total de celule, în ciuda faptului că sistemul imunitar recunoaşte această substanţă ca fiind străină”, a declarat Varki.

Cercetătorul a spus că Neu5Gc se comporta ca un fel de „benzină aruncată pe foc”, adică creşte riscul de cancer, dar nu pare să fie principala cauză a bolii.

În cadrul studiului, savanţii au folosit două grupuri de şoareci, unele animale având în mod natural molecula Neu5Gc în organism, în timp ce cobaii din celălalt grup erau modificaţi genetic pentru a nu avea acest zahăr prezent în mod obişnuit în organism, ca şi în cazul oamenilor. Toţi şoarecii au fost hrăniţi cu alimente care conţineau Neu5Gc.

Animalele nu au fost expuse contactului cu nicio substanţă canceroasă, lucru care a făcut ca ideea potrivit căreia Neu5Gc este legătura cheie dintre carnea roşie şi cancer să fie şi mai puternică.

„Până acum, toate dovezile care legau Neu5Gc de cancer erau circumstanţiale sau indirecte şi veneau în urma unor experimente oarecum artificiale. Este pentru prima dată când am dovedit că reproducerea situaţiei exacte prezente în cazul oamenilor – ingerarea de Neu5Gc non-uman şi producerea de anticorpi dedicaţi acestei molecule – duce la o creştere a incidenţei spontane a cancerului la şoareci. În cazul oamenilor, dovada clară ar putea fi mai greu de obţinut. Dar, ca o observaţie cu caracter general, acest studiu ar putea explica potenţialele legături dintre consumul de carne roşie şi alte boli exacerbate de inflamaţia cronică, precum ateroscleroza şi diabetul de tip II”, a explicat cercetătorul american.

Studiul a fost publicat online în revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).