Traian Băsescu, preşedinte la acea dată, a transmis în 11 decembrie CCR o sesizare de neconstituţionalitate vizând Legea privind aprobarea OUG 115/2013, susţinând că la reexaminarea acestui act normativ de către Camera Deputaţilor a fost introdus un articol care nu avea legătură cu cererea de reexaminare şi nici măcar cu obiectul de reglementare al ordonanţei.
Concret, este vorba de Legea privind aprobarea OUG 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene.
În sesizare se arată că pe 10 iulie Traian Băsescu a solicitat reexaminarea, deoarece acest act normativ modifica, prin aprobare, un termen stabilit de OUG 115/2013 care la data adoptării legii de către Camera decizională era deja expirat de două zile, astfel că actul normativ transmis spre promulgare încălca prevederile constituţionale.
El a precizat, totodată, în documentul transmis CCR că în Camera Deputaţilor, pe lângă schimbările solicitate în reexaminare, legea a mai suferit o modificare „care nu are vreo legătură cu aspectele ridicate prin cererea de reexaminare a preşedintelui României ori măcar cu obiectul de reglementare al OUG 115/2013 aprobată prin legea supusă dezbaterii”.
În sesizare se arată că Legea privind aprobarea OUG 115/2013 a fost completată cu o prevedere care dispune introducerea unui nou articol, 11, în Ordonanţa Guvernului 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
Băsescu a semnalat că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respectat procedura parlamentară şi s-a limitat la a elimina textele criticate prin cererea de reexaminare, fără a aduce alte modificări sau completări legii.
În opinia sa, articolul din lege introdus ca amendament de Camera Deputaţilor cu ocazia reexaminării vizează un alt act normativ şi o altă situaţie juridică decât cele care făceau obiectul legii iniţiale. În acest caz, susţinea şeful statului, articolul în cauză „capătă natura juridică a unei propuneri legislative”.
„Considerăm că modificarea şi completarea unui alt act normativ decât cel care făcea obiectul de reglementare al legii în forma iniţială cu ocazia reexaminării constituie o practică neconstituţională. (…) Adoptarea unei propuneri legislative pe calea amendării proiectelor cu ocazia reexaminării, fără dezbaterea şi adoptarea sa de către ambele Camere ale Parlamentului, nu numai că ar încălca principiul bicameralismului, dar ar încălca şi dreptul constituţional al preşedintelui României de a solicita reexaminarea legilor înainte de promulgare”, se mai susţine în sesizarea adresată CCR.