„Cred că există în momentul de faţă o serie de abordări care mi se pare că merg în zona populistă, pentru că trebuie să acceptăm că nu guvernele controlează preţurile sau ratele de schimb ale valutelor şi, ca atare, o intervenţie care să salveze situaţia celor care au credite în franci elveţieni din partea Guvernului sau a Parlamentului nu o văd posibilă. (…) Nu avem mijloacele necesare nici să controlăm preţurile în ziua de astăzi, într-o economie de piaţă, nici să controlăm dobânzile, nici să controlăm ratele de schimb şi acest lucru trebuie ştiut foarte bine de toţi cei care, sigur, astăzi se pot bucura că au luat un credit avantajos într-o anumita monedă, într-o anumita valută, dar situaţia poate să se răstoarne peste ceva timp”, a spus acesta, marţi, la Parlament.
Tăriceanu a ţinut să sublinieze faptul că semnarea unui contract de credit presupune nişte condiţii, pe care „cel care ia creditul le cunoaşte de la început şi ştie care sunt riscurile pe care şi le asumă”.
„Vreau să subliniez faptul că atunci când francul elveţian era cotat la, probabil, 2,8 lei era foarte bine. Acum, sigur că aşa este în economia de piaţa, monedele nu sunt stabile, nu sunt garantate de nimeni în guvernul elveţian, nici în guvernul român, nici alte guverne nu pot să garanteze cotaţiile şi stabilitatea unei valute şi sunt riscuri pe care cei care doresc să facă astfel de – haideţi să spunem – inginerii sau speculaţii trebuie să şi le asume. Cea mai simplă şi cea mai sigură situaţie este când iei creditul în lei şi atunci aceste riscuri pot să fie îndepărtate”, a mai spus Tăriceanu.
Francul elveţian s-a apreciat la jumătatea lunii ianuarie pe pieţele internaţionale cu aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei a abandonat pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani.