Ambasadorul Letoniei, despre România în Schengen: E posibil să se ia o decizie în timpul Preşedinţiei letone

„Legat de aderarea la Spaţiul Schengen, judecând după informaţiile pe care le avem, considerăm o posibilitate realistă să se ajungă la o decizie în timpul Preşedinţiei letone”, a declarat diplomatul leton, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu ocazia preluării de către Letonia a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Klava a arătat că Preşedinţia letonă este determinată să înlăture obstacolele rămase, astfel încât România să poată deveni membru al Spaţiului Schengen.

„Lucrăm împreună la problemele de securitate şi la ceea ce înseamnă aeroporturi şi deplasarea unor oameni care au intenţii criminale şi teroriste. Deci trebuie să lucrăm împreună la aceste probleme de securitate, dar nu ar trebui să fie folosite ca pretext sau scuză pentru a nu continua cu extinderea Spaţiului Schengen”, a precizat ambasadorul.

La rândul său, şeful diplomaţiei române a arătat că aderarea la Spaţiul Schengen reprezintă pentru Bucureşti un obiectiv foarte important, România comportându-se deja, în opinia sa, ca un stat Schengen de facto în ceea ce priveşte eforturile de consolidare a securităţii interne a Uniunii Europene.

Alte articole

Răzvan Nicolescu, despre refuzul Austriei de a lăsa România în Spațiul Schengen: „Până la urmă să dea banii ăştia – 200 de milioane de euro pe lună, pierderi pentru economia României”

„Credem că o Românie aflată în interiorul Spaţiului Schengen de iure, nu doar de facto, nu reprezintă decât o valoare adăugată, mai ales în actualul context de securitate internă”, a afirmat Aurescu.

El a mai spus că graniţa externă a României, care este şi frontiera externă a UE, este deja apărată ca şi când ar fi o frontieră Schengen.

„Echipamentele folosite sunt la cel mai înalt nivel, unele chiar depăşesc în performanţă echipamentele folosite de către state care sunt deja în Spaţiul Schengen. Prin urmare, din acest punct de vedere al cooperării pragmatice, practice pentru combaterea fenomenului terorist, cred că România nu are niciun fel de problemă în a se alătura acestui efort. Singurul lucru care trebuie subliniat este ca întărirea controlului, a monitorizării fenomenului terorist, măsurile care urmează să fie discutate şi decise la nivelul miniştrilor de justiţie şi afaceri interne (…) să nu afecteze libertăţile fundamentale şi mai ales acest drept câştigat (…) libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE”, a spus ministrul român.

El a adăugat că se pot găsi modalităţi care să permită în acelaşi timp întărirea siguranţei şi securităţii interne a Uniunii Europene, pe de-o parte, şi pe de altă parte păstrarea libertăţilor fundamentale.