Toni Greblă şi-a recunoscut parţial vina în faţa colegilor de la CCR. Zegrean: Să facă ce-i spune conştiinţa

Augustin Zegrean a declarat că a discutat cu Toni Greblă joi la prânz şi că de atunci nu mai are nicio informaţie despre intenţiile pe care le are după ce a fost pus sub urmărire penală pentru trafic de influenţă şi constituire de grup infracţional organizat. Totuşi, şeful CCR a menţionat că Greblă şi-a asumat o parte din vină.

„Am avut o discutie privata, ce vrei sa va spun acum? De exemplu, era adevarata povestea cu rochiile, cu capsatoarele, cu capsele… Astea sunt adevarate”, a spus Zegrean, adăugând că toate acuzaţiile aduse lui Toni Greblă fac rău imaginii CCR: „Cum sa faca bine cand se spune ca un judecator de la noi a facut asta si asta si asta? Mai ales ca noi judecam in plen de noua, suntem toti acolo. La alte instante unde se judeca in complete diferite, lucrurile stau altfel pentru ca poate sa nu il repartizeze pe unul in dosar”.

Toni Greblă nu le-a dat de înţeles colegilor de la CCR că ar intenţiona să se retragă din funcţie. „Inca nu am discutat. Probabil o vom face azi. Nu stiu cati vin la serviciu, dar vom discuta asta. Toni Greblă să facă ce îl îndeamnă conştiinţa”, a declarat Augustin Zegrean, la sosirea la CCR.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de 8 persoane în dosarul judecătorului CCR, Toni Greblă.

Alte articole

Diana Șoșoacă declară război CCR, după ce a fost interzisă la alegerile prezidențiale. Vrea ca judecătorii să poată fi arestați și trimiși în judecată

CCR a respins contestația împotriva deciziei BEC de înregistrare a candidaturii a lui Călin Georgescu. Candidatul independent este scos din joc definitiv

Potrivit unui comunicat al DNA, GREBLĂ TONI este urmărit penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată, două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)

Alături de Toni Greblă, sunt cercetaţi, potrivit DNA:

BÎRCINĂ ION, administrator al mai multor societăți comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– cumpărare de influenţă, în formă continuată
– constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)
– dare de mită,

CONSTANTIN BARTOLOMEU SĂVOIU, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)
DOLGHI VICTOR, cetățean din Republica Moldova, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma aderării şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate

IANCU IULIAN, deputat cu funcţie de conducere în partid (membru al Consiliului Naţional al partidului respectiv, organ de conducere, conform Statutului), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase,

ŞOVA LUCIAN, deputat cu funcţie de conducere în partid (vice-preşedinte al organizației Bacău), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase,

HĂHĂIANU HORIA, director în cadrul TRANSELECTRICA S.A, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– complicitate la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase,
– luare de mită

Judecătorul CCR Toni Grebă, urmărit penal. Trimitere în judecată, cu aprobarea Biroului Permanent al Senatului

În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, „în perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la suspectul Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:

– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreținerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro;
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri
– în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare);
– în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe”

Potrivit procurorilor, „foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).”

„În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului).

A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj şi cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.

Începând cu luna august 2014, judecătorul Greblă Toni a întreprins demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Bîrcină Ion (persoană apropiată relaţional), un cetăţean turc, cetăţeanul moldovean Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu.

Cele cinci persoane menţionate au constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea au constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.

Iancu, la ieşirea de la DNA: Nu este nicio ACUZAŢIE la adresa mea, nu fac parte din niciun grup infracţional

În fapt, embargoul unilateral al Rusiei este un răspuns la instituirea regimului autonom de sancţiuni de către Uniunea Europeană Rusiei.

În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate”, au constatat procurorii.

Potrivit DNA, „suspectul Ion Bîrcină împreună cu persoane din anturajul său au întreprins demersuri în vederea achiziţionării de produse de la diverse societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi conservarea cărnii (abatoare), în vederea comercializării acestora în spaţiul ex-sovietic”:

„De asemenea, Ion Bîrcină, împreună cu un cetățean turc şi cu sprijinul lui Bartolomeu Constantin Săvoiu (cu importante relaţii în mediul oamenilor de afaceri de naţionalitate turcă), a iniţiat mai multe discuţii pentru derularea unor operaţiuni comerciale (export) de cereale, materiale de construcţii şi/sau produse de minerit în Federaţia Rusă şi Republica Moldova.

În altă ordine de idei, suspecții Iancu Iulian şi Şova Lucian, folosindu-se de funcţiile de conducere în partid, în perioada octombrie – noiembrie 2012, au intervenit pe lângă Hăhăianu Horia – director în cadrul TRANSELECTRICA S.A. pentru ca acesta, prin influenţa pe care o avea asupra managementului S.C. ENERGOMONTAJ IEA – SUCURSALA BUCUREŞTI S.A. (agent economic care derulează activităţi comerciale cu CNTEE TRANSELECTRICA S.A.), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti pentru organizaţia Bacău a unui partid, cu prilejul desfăşurării, în data de 17.10.2012, a unei deplasări electorale la Bucureşti (Bacău – Bucureşti şi retur), tarifele de piaţă practicate de societatea de transport fiind de 80 lei / persoană transportată.

A rezultat că transportatorul S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti a facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.

În acelaşi sens, suspectul Iancu Iulian i-a solicitat lui Hăhăianu Horia să-l sprijine în finanţarea unui monument în jud. Bacău, com. Lipova, activitate care a fost asumată de către deputatul Iancu Iulian. Demersul a avut drept scop promovarea politică, atât a lui Iancu Iulian, cât şi a organizaţiei Bacău a partidului din care făcea parte.
În schimbul folosului necuvenit astfel obţinut pentru sine şi pentru altul, prin intervenţia celor doi membri de partid cu funcţii de conducere, Iancu Iulian i-a promis sprijin pe viitor lui Hăhăianu Horia, pentru obţinerea unor funcţii în cazul în care, în decembrie 2012, conform propunerilor, ar fi ajuns ministrul Energiei.

De asemenea, Bîrcină Ion i-a „împrumutat” o sumă importantă de bani directorului CN TRANSELECTRICA SA, Hăhăianu Horia, iar acesta nu putea să-i returneze împrumutul.

Pe de altă parte, Hăhăianu Horia îşi justifica imposibilitatea restituirii împrumutului pe considerentul că o altă persoană (cămătar) făcea presiuni asupra sa pentru restituirea unui alt împrumut.

În această împrejurare, Bîrcină Ion s-a angajat să medieze faţă de celălalt creditor amânarea plăţii împrumutului de către Hăhăianu Horia prin invocarea neplăţii propriului „împrumut”.

Din declaraţia de avere a directorului general Hăhăianu Horia, rezultă că acesta, deşi are datorii foarte mari la bănci, de peste 100.000 euro, nu a declarat datorii către persoane fizice (deci nici către BÎRCINĂ ION şi nici către celălalt creditor), singurele datorii la persoane fizice fiind faţă de o rudă a sa, cu suma de circa 85.000 euro.

Citeşte şi Dosarul judecătorului CCR Toni Greblă: scandaj cu spioni şi legături cu terorişti

În schimbul acestor foloase necuvenite, Hăhăianu Horia, de la nivelul funcţiei de director general al SC TRANSELECTRICA SA, a sprijinit o firmă controlată de Bîrcină Ion, pentru ca aceasta să obţină, în asociere, un contract de achiziţii, Hăhăianu Horia influenţând criteriile de adjudecare prin nota nr.3575/01.02.2012.

De asemenea, în baza aceleiaşi relaţii cu Hăhăianu Horia, Bîrcină Ion a obţinut pentru o altă firmă a sa un contract cu SC TRANSELECTRICA SA, având ca obiect colectarea selectivă a deşeurilor – eliminarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile de la centrele de exploatare şi de la sediul CNTEE TRANSELECTRICA.„

Persoanelor anterior menționate li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.