Valeriu Zgonea se află în acest moment într-o deplasare la Bruxelles pe care şi-o întrerupe pentru a prezida şedinţa de mâine a Biroului Permanent. „A ajuns la cabinetul meu o completare la dosarul doamnei deputat Elena Udrea, câteva zeci de file. Nu ştiu ce conţin pentru că şefa mea de cabinet nu l-a deschis. Eu vin la noapte acasă şi am convocat deja Biroul Permanent mâine, la ora 12„, a declarat Zgonea la România TV.
Biroul Permanent urmează să trimită noua cerere la Comisia juridică pentru întocmirea unui raport. „Noi am avut o cerere de ridicare a imunităţii pentru începerea urmăririi penale. Dacă vine o situaţie expresă de reţinere, avem aceeaşi procedură”, a precizat Zgonea.
Acesta a evitat să dea un termen exact la care plenul Camerei Deputaţilor ar putea să permită reţinerea Elenei Udrea întrucât acest lucru depinde de celeritatea cu care întocmeşte Comisia juridică raportul care trebuie supus votului plenului. „Voi convoca plenul de urgenţă dacă avem un raport de al comisiei juridice„, a mai spus Zgonea.
DNA cere arestarea Elenei Udrea, în dosarul „Gala Bute”, pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.
Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe celor de corupţie, a dispus, miercuri, extinderea cercetărilor faţă de Elena Udrea pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.
Cadrul general al urmăririi penale a parlamentarilor este fixat în articolul 72, alineatul 2 din Constituţiei: „Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”
Procedura detaliată este descrisă în Regulamentul Camerei Deputaţilor. Astfel, procurorul de caz îl informează pe procurorul general asupra necesităţii arestării unui deputat, iar acesta face o solicitare către ministrul de Justiţie. „Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul Justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie„, se stipulează în articolul 195, alineatul 2 al Regulamentului Camerei.
Preşedintele Camerei Deputaţilor anunţă cererea în plen şi apoi o trimite Comisiei juridice care trebuie să se pronunţe dacă cererea procurorilor este întemeiată sau nu. Comisia are la dispoziţie 5 zile de la sesizare pentru a lua o decizie, care se adoptă cu voturile majorităţii membrilor săi, prin vot secret. Etapa următoare este trimiterea cererii ministrului şi a raportului Comisiei juridice grupului parlamentar din care respectivul deputat face parte pentru un punct de vedere. Termenul este tot de 5 zile. În cazul în care deputatul nu face dintr-un grup parlamentar, aşa cum este cazul Elenei Udrea, acesta poate depune un punct de vedere la Biroul Permanent.
Ulterior, raportul Comisiei juridice şi raportul grupului sunt supuse dezbaterii şi votului plenului Camerei Deputaţilor. „Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi„, prevede articolul 195, alineatul 8 din Regulament.