Guvernul a aprobat marți, printr-o hotărâre, actualizarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987.
Guvernul a stabilit că doar localităţile Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu-Mureş, Cluj–Napoca şi Bucureşti pot fi considerate cele care, în urma confruntărilor cu forţele de represiune, au fost ucise, rănite sau reţinute persoane până la fuga dictatorului.
Argumentul Guvernului este că, potrivit datelor oficiale de la Procuratura Generală-Direcţia Procuraturilor Militare şi de la IRR, în perioada 16-22 decembrie 1989 doar în aceste localităţi au fost ucise persoane.
„Noile reglementări introduse în normele de aplicare menționează localitățile Timișoara, Caransebeș, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, București în care, în urma confruntărilor cu forțele de represiune, au fost ucise, rănite sau reținute persoane până la fugă dictatorului, întrucât, conform datelor oficiale de la Procuratură Generală — Direcția Procuraturilor Militare și de la IRR, în perioada 16-22 decembrie 1989 doar în aceste localități au fost ucise persoane„, informează Biroul de presă de la Palatul Victoria.
Totodată, actul normativ adoptat de Guvern stabilește că „pentru alte localități care nu se regăsesc printre cele enumerate, dar în care, în urma confruntărilor cu forțele de represiune, au fost ucise, rănite sau reținute persoane până la fugă dictatorului, s-a introdus o modalitate de determinare a acestora prin atestare din acte normative emise în acest sens sau documente oficiale eliberate de Parchetul General„.
„În noile reglementări introduse în normele metodologice, momentul „fuga dictatorului” a fost stabilit ca fiind ziua de 22 decembrie 1989, ora 12.10, luând în considerare vechea formă a legislației secundare cu privire la diferențierea etapelor revoluției, precum și documente oficiale și documentare realizate în legătură cu această perioadă„, precizează sursa citată.
Potrivit noilor norme de aplicare a Legii recunoștinței, „titlul de Luptător cu Rol Determinant se acordă în scopul de a face diferența între persoanele care s-au remarcat prin fapte deosebite prin care și-au pus viața în pericol, având un rol determinant și decisiv prin contribuția la declanșarea și victoria Revoluției Române din decembrie 1989, în localitățile menționate mai sus„.
Normele de aplicare precizează, de asemenea, procedura de obținere a certificatelor pentru acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 — Luptător cu Rol Determinant care stabilește modalitatea de obținere a acestora, modelul certificatelor și al adeverințelor tipizate, modalitatea de contestare a soluției de respingere a cererii.
De asemenea, potrivit noilor norme, „persoanele nemulțumite și care nu au obținut noul certificat de revoluționar pot face contestație la Comisia Parlamentară, în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării soluției„.
„Termenul de 30 de zile este termen de decădere doar pentru depunerea contestațiilor la Comisia Parlamentară și nu exclude posibilitatea aplicării normelor de drept comun și nu îngrădește accesul liber la justiție pentru persoanele nemulțumite„, precizează Guvernul.
Nu în ultimul rând, noile reglementări creează cadrul legal pentru persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 și care nu dețineau certificate să depună cereri pentru dobândirea acestora.
„În baza solicitărilor pe care le vor depune, aceste persoane vor putea dobândi una din următoarele calități, prevăzute de Legea 341/2004 actualizată, respectiv: persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987; soț al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de prezența lege; urmaș al persoanei care a decedat în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. Nu pot beneficia de aceste prevederi persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate și miliție sau au desfășurat activități de poliție politică„, mai menționează Executivul.