Milionarii români au declarat venituri din străinătate de 8 ori mai mari în 2013

Astfel, pentru anul 2013 un număr de 59 de români din cele 400 de persoane cu averi de peste 20 milioane de euro, monitorizate de ANAF, au declarat venituri obţinute în străinătate care au totalizat 143,69 milioane lei, faţă de 52 de români care au declarat venituri de 17,83 milioane lei în 2012, 51 de români cu venituri de 20,02 milioane lei în 2011 şi 28 de români cu venituri de 42,52 milioane lei în 2010.

‘Am constatat că foarte puţine dintre aceste persoane au declarat venituri obţinute în străinătate şi veniturile pe care le-au declarat, pe de altă parte, nu se ridică la nivelul aşteptat. Am demarat un program de notificare în care am urmărit aducerea la cunoştinţa persoanelor fizice cu averi mari a obligaţiilor fiscale, a regulilor de declarare, a categoriilor de venituri, a termenelor de declarare, a formularelor prin care se declară aceste venituri, campanii derulate de două ori pe an, înainte de termenul de declarare – 25 mai şi după procesarea declaraţiilor’, a afirmat Eugen Şerban, care a subliniat că, urmare a campaniilor de notificare şi verificărilor declanşate de ANAF, în 2013 a fost înregistrată o creştere a numărului de persoane care au intrat în sistem, cât şi a veniturilor declarate.

Pe lângă aspectele legate de declararea veniturilor obţinute în străinătate, principalele probleme identificate până acum de structura ANAF specializată pe controlul marilor averi sunt folosirea de către persoanele fizice a unor societăţi comerciale ‘ca pe ATM-ul personal’, pentru încasarea unor dividende mascate, finanţându-se achiziţii de reşedinţe, automobile şi cheltuieli personale, precum şi ‘plimbarea’ de bani prin firme, prin împrumuturi şi restituri repetate, prin contul 455 – sume datorate acţionarilor sau asociaţilor.

Fiscul se uită cu atenţie la aceste operaţiuni prin contul 455 al unor societăţi comerciale, care îmbracă forma unor împrumuturi şi restituiri repetate între persoane fizice şi societăţi comerciale la care sunt acţionari sau asociaţi, iar sumele, pe ansamblul economiei româneşti, sunt uriaşe, depăşind an de an 100 de miliarde de lei. Din perspectiva Fiscului, riscurile vizează impozitul pe venitul persoanelor fizice, impozitul pe profit, TVA, evaziune fiscală, spălarea banilor.

Alte articole

Mai puţin de o cincime din cererile de amnistie fiscală au fost aprobate de ANAF. Au fost şterse obligaţii în valoare de peste 1 miliard de lei

Elena Udrea, chemată din nou în instanță! ANAF vrea drepturi depline asupra bunurilor ei

‘Fenomenul este oarecum paradoxal. Fiscul să vadă că persoanele fizice preiau dividende din aceste societăţi comerciale, nu că aduc bani. Se întâmplă invers (…) Când aceste creditări de firmă de către o persoană fizică nu sunt justificate de veniturile persoanei fizice ne punem problema de riscuri fiscale. Avem în vedere tratamentul acestei probleme atât prin verificarea situaţiei fiscale personale şi a măsurii în care alocările la nivelul societăţilor comerciale sunt susţinute de veniturile declarate şi sursele acestora. Aceste împrumuturi şi restituiri, de foarte multe ori, nu au caracteristicile aşteptate de la o operaţiune de împrumut – un contract, un scadenţar, o modalitate de recuperare prevăzută. Vedem foarte multe operaţiuni mici, fragmentate, având ca documente justificative dispoziţii de încasare sau de plată către casierie, multe se desfăşoară în numerar, multe nu se justifică din punctul de vedere al societăţii comerciale care beneficiază de împrumut (de la persoana fizică – n.r.)’, a arătat reprezentantul ANAF.

La finalul anului 2013, la nivelul întregii ţări aceste operaţiuni (soldul contului 455) însumau 116,79 miliarde lei, în condiţiile în care în acel an Fiscul a colectat venituri de 173 miliarde lei, iar PIB-ul României a fost de 628 miliarde lei.

Potrivit ANAF, afacerile acestui grup de 400 de persoane cu averi mari sunt mult mai complexe decât ale altor contribuabili, acoperă o varietate de instrumente de investiţii, sunt obţinute venituri din aproape toate sursele, iar deţinerile patrimoniale directe şi indirecte sunt în România, dar şi în străinătate. Mai mult, aceste persoane au acces la scheme de planificare fiscală agresivă şi la consultanţă sofisticată.

Grupul de 400 de persoane (300 de familii) este format din persoanele fizice pentru care datele interne ANAF şi alte informaţii ale instituţiilor publice şi din surse deschise indică o avere de cel puţin 20 de milioane de euro, problema constatată de Fisc fiind diferenţele semnificative între veniturile aşteptate şi cele declarate, precum şi contribuţia redusă în totalul impozitului pe venit.

‘Sunt unele categorii de venituri pentru care ne aşteptăm la o sumă mai mare a fi declarată sau alte categorii de venituri pentru care foarte puţine persoane au declaraţii sau declaraţiile de venit au sume foarte reduse’, a spus oficialul ANAF.

Potrivit datelor menţionate de reprezentanţii companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers /PwC/, în Marea Britanie 0,5% dintre contribuabili (cei cu veniturile cele mai mari – n.r.) asigură 17% din totalul impozitului pe venit, în Germania – 0,1% din contribuabili asigură 8% din impozitul pe venit, iar în SUA Fiscul colectează de la 1% din contribuabili 40% din impozitul pe venit.

‘Noi susţinem introducerea în România a unui program de conformare voluntară, să folosim modelul celorlalte state. Contribuabilii români poate că vor să plătească, numai că dacă ne ducem şi ne uităm la ce se întâmplă cu chestiunile legate de evaziunea fiscală, sigur că poate sunt unii dintre ei cărora le e teamă să se ducă să declare şi să plătească. Dacă vrem să încurajăm, să aducem banii la bugetul de stat, atunci trebuie să introducem programe de conformare voluntară. Alte ţări au programe de conformare voluntară pe perioadă determinată’, a declarat Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică PwC România.

Mitroi a dat exemplul Australiei, care a avut un program pe perioada martie-decembrie 2014, prin care s-a permis contribuabililor australieni care nu şi-au declarat veniturile să se ducă să le declare, precum şi Marea Britanie şi Statele Unite, care au avut foarte multe programe de conformare voluntară, toate pe perioade determinate.

‘Haideţi să introducem şi noi în România asemenea programe şi să încurajăm în acest fel contribuabilii să vină să declare fără să aibă acest risc de evaziune fiscală. Conformarea voluntară nu presupune ştergerea datoriilor din trecut, astfel încât statul să nu mai încaseze nimic. Putem foarte bine să încasăm, pentru că sunt contribuabili de bună credinţă, care au făcut şi greşeli. Sunt oameni care nu şi-au dat seama că au greşit, crezând, să spunem, că sumele au fost impozitate în altă parte şi, în consecinţă, nu trebuiau impozitate în România. Deci pe aceşti oameni care au greşit şi care vor să fie corecţi trebuie să-i putem ajuta. Veniturile declarate cu întârziere, prin conformare voluntară, sunt impozitate doar cu 16%’, a afirmat reprezentanta PwC România.

Ea a arătat că un program de conformare voluntară ar presupune un ghid din partea Fiscului, cu o procedură foarte transparentă şi clară, în care să se specifice că nu se aplică penalităţi, că nu este cazul de evaziune fiscală.

Conform legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în cazul unui prejudiciu de peste 100.000 de euro pedeapsa este de 7-13 ani închisoare, iar dacă prejudiciul depăşeşte 500.000 de euro pedeapsa creşte la 9-15 ani.

În Europa, Polonia are o prevedere mai puţin obişnuită în acest domeniu. Pentru a intra în programul de conformare voluntară şi pentru a nu fi încadrat la evaziune fiscală, un contribuabil trebuie să depună o ‘declaraţie de regret’ la autorităţile fiscale.