În cadrul unei operaţiuni controversate, ce a constat în efectuarea unor orificii într-o operă a lui Giorgio Vasari, la Florenţa, cercetătorii au descoperit, cu ajutorul unor microcamere şi al unor sonde, urmele unei picturi negre, „anormale, specifice”, de aceeaşi natură cu substanţele folosite de Leonardo da Vinci atunci când a pictat Gioconda şi Sfântul Ioan Botezătorul.
Savanţii italieni au descoperit şi un strat de lac roşu şi o vopsea maro pe un zid vechi, ascuns sub un altul, pe care Vasari a pictat fresca „Battaglia di Marciano”, care decorează una dintre principalele săli din Palazzo Vecchio, sediul primăriei din Florenţa.
Oamenii de ştiinţă au subliniat că noile descoperiri nu aduc un răspuns definitiv în această enigmă şi că este nevoie de efectuarea unor analize chimice suplimentare.
Cele mai înalte autorităţi culturale din Florenţa, susţinute de primarul Matteo Renzi, sunt convinse de faptul că Vasari a pictat, în 1563, fresca „Battaglia di Marciano” acoperind „Bătălia de la Anghiari” pictată de Leonardo da Vinci.
Aceste cercetări au generat o controversă în Italia, câteva sute de istorici de artă şi experţi acuzând că întreaga operaţiune este doar o tehnică de marketing „în stilul Dan Brown”, autorul romanului „Codul lui da Vinci”, şi că introducerea unor microsonde a vătămat fresca lui Vasari.
Fresca „Bătălia de la Anghiari”, ce opune armatele din Milano forţelor militare florentine, pictată în 1505 pentru a prezenta ororile războiului cu ajutorul unor cai însângeraţi, şi pe care Leonardo da Vinci nu a terminat-o, întrucât a părăsit Florenţa în 1506, a fost considerată pierdută definitiv începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea.