Cazanciuc, la bilanţul DNA: „România nu a dus lipsă de legi, ci de instituţii puternice care să le aplice”

„Trebuie remarcat însă că a existat un trend ascendent în ceea ce privește numărul dosarelor de corupție la nivel înalt soluționate, dar și creșterea numărului persoanelor condamnate definitiv. Și mai important, combaterea corupției din cadrul instituțiilor de aplicare a legii a continuat să fie o constantă a activității DNA, iar acest lucru trebuie continuat. Respectarea legii este un principiu. Din păcate, realitatea ne-a arătat că, dacă o lege nu prevede și o sancțiune, aplicarea ei poate fi uneori dificilă. România nu a dus lipsă de legi, ci de instituții puternice care să le aplice pentru toți, fără părtinire, fără imunități„, a afirmat Cazanciuc.

Potrivit ministrului, combaterea corupției ca fenomen trebuie să se axeze pe conștientizarea rigorilor legii și pe recuperarea prejudiciilor și confiscarea produselor infracțiunii.

„Este cea mai bună cale de a proteja interesele societății, pentru că fiecare cetățean trebuie să știe că nimeni nu rămâne nepedepsit în cazul în care a comis o infracțiune. (…) Nimeni nu va comite o infracțiune de corupție sau economico-financiară dacă știe că nu se va alege cu niciun folos material și riscă o pedeapsă privativă de libertate. În ceea ce privește conștientizarea rigorilor legii, România a înregistrat cele mai importante progrese. Dezvoltarea instituțiilor de aplicare a legii, independența magistraților, asigurarea unui cadru normativ stabil anticorupție, alocarea resurselor financiare necesare au produs deja consecințe pozitive la nivelul societății„, a precizat ministrul.

El a spus că, din păcate, în privința recuperării prejudiciilor, România nu se situează încă la fel de bine.

Alte articole

Crin Antonescu spune că, dacă va fi președinte, serviciile secrete și justiția nu vor mai face politică

Dosarul generalului Zisu. DNA ar fi găsit 4.600 de tablouri și 31 de ceasuri de lux la domiciliul lui Cătălin Zisu

„Neadecvarea mecanismelor de descoperire a banilor produși prin comiterea unor infracțiuni nu înseamnă doar privarea statului de sume importante, ci, mult mai grav, chiar încurajarea producerii de noi infracțiuni. După cum știți, recent, Ministerul Justiției a promovat un memorandum prin care ne propunem ca până la sfârșitul lui martie să construim cadrul normativ necesar înființării unei agenții specializate în gestionarea bunurilor sechestrate și confiscate în procedura penală, specialiști din cadrul ANAF fiind deja detașați la minister pentru a lucra la acest proiect. Agenția va fi un partener pentru procurori și instanțe și estimăm că va crește în următorii ani rata de recuperare a prejudiciilor cauzate prin infracțiuni„, a arătat el.

Cazanciuc a menționat că efortul principal trebuie să se manifeste la nivelul identificării și confiscării bunurilor și că
trebuie să existe și un alt palier, cel al prevenției.

„Trebuie să dezvoltăm mecanisme care să ne permită să ne adaptăm rapid la realități, pentru că nu trebuie să ne facem iluzii. Cu cât instituțiile statului vor deveni mai puternice, cu atât și metodele de fraudare și ascundere a banilor vor deveni mai sofisticate. Marea provocare nu o reprezintă doar întărirea instituțiilor și adaptarea la noile metode infracționale sau implementarea unor metodologii de descurajare a corupției, ci schimbarea modului în care funcționează societatea în ansamblu său. Adevăratele probleme ale României sunt generate și de încă dezvoltarea insuficientă, vicierea valorilor, perpetuarea ideii că bani se câștigă prin orice mijloace și cu orice risc. România are nevoie de repere morale, de educație, de medici, de profesori, de funcționari plătiți decent„, a mai spus ministrul justiției.