LIVIU DRAGNEA a primit răgaz până în 22 aprilie în dosarul „Referendumului”. Termenul final, amânat

Liviu Dragnea s-a prezentat, luni, la Curtea Supremă, unde magistraţii au hotărât să amâne ultimul termen din dosarul „Referendumul” pe data de 22 aprilie.

Totodată, instanţa supremă a decis acordarea unui nou termen pentru data de 8 aprilie în vederea audierii patru inculpați și doi martori în dosarul în care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată alături de peste 70 de persoane în legătură cu organizarea referendumului pentru demiterea președintelui în 2012. ÎCCJ a emis mandat de aducere pentru unul dintre inculpați, respectiv Ilie Dude.

Citeşte şi: DOSARUL REFERENDUMULUI. Liviu Dragnea: Nu ştiu cine a creat SMS-urile care apar în rechizitoriu

La ieşirea de la Înalta Curte, vicepremierul le-a declarat jurnaliştilor prezenţi că instanţa a amânat decizia.

„Nu sunt jurist. Nu mă pricep. A fost decizia instanţei (…) S-a amânat pe chestiuni de procedură„, a precizat Liviu Dragnea.

Totodată, întrebat de jurnalişti dacă va demisiona din Guvern sau va renunţa la funcţia din PSD în cazul unei condamnări cu suspedare, Dragnea a răspuns: „Eu nu sunt aşa pesimist ca dumneavoastră.”

Vicepremierul a mai adăugat că la ultimul cuvânt din dezbaterea finală nu va spune „nimic spectaculos”. Demnitarul a adăugat: „Ce am avut de spus le-a spus în ăştia doi ani”.

Vicepremierul a fost trimis în judecată, alături de peste 70 de persoane, pentru fraudarea referendumului din 2012 privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

La termenul trecut, premierul Victor Ponta s-a prezentat în faţa judecătorilor pentru a da declaraţii în calitate de martor.

CITEŞTE ŞI Victor Ponta, audiat în Dosarul Referendumului. Ce a spus premierul în faţa instanţei VIDEO

Ponta le-a spus magistraţilor ICCJ că, prin folosirea sistemului prin care se făcea numărătoarea paralelă se putea împiedica „orice fraudare electorală”.  „

„După ce am avut acest sistem, PSD a făcut cunoscut faptul că îl deţine şi că îl folosim pentru efectuarea numărătorii paralele şi pentru a împiedica orice fraudă electorală sub acest aspect. Prin folosirea acestui sistem nu poate fi alterat rezultatul unui scrutin. Este imposibil să schimbi rezultatul prin folosirea unui sistem informatic de transmitere a acelor date. Datele oficiale prezentate de BEC au confirmat datele colectate de noi prin acest sistem informatic, atât în 2012 şi 2014, cât şi în 2009 colectate de PDL. Nu au existat diferenţe semnificative nici cu privire la prezenţa la vot, nici la compoziţia votului„, a declarat Ponta.

Citeşte şi: Liviu Dragnea, audiat în dosarul Referendumului

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”, arată DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid, mai precizează DNA.