Noul şef al SRI, Eduard Hellvig, a vorbit despre presiunile politice asupra Serviciului şi a arătat că una dinte misiunile sale în fruntea serviciului este ca acesta să rămână în afara jocurilor din politică.
”Au existat în trecutul apropiat situații în care s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice și e meritul echipei de profesioniști din SRI că a apărat neutralitatea politică a instituției. Așadar, putem constata că reforma profesională realizată în ultimii ani și-a dovedit valoarea. Eu cred că această reformă trebuie aprofundată în perioada următoare, astfel încât echidistanța politică a SRI să nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării. Unul dintre principiile care mă ghidează este că un serviciu de informații al unei democrații consolidate nu are ce căuta în competiția politică. Pentru a-și putea îndeplini menirea de a proteja securitatea națională, SRI trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice și vă asigur că voi face tot ceea ce ține de mine în acest sens”, a spus Hellvig.
Hellvig a adăugat că, în madatul său, esențială este „consolidarea performanței la nivelul Serviciului și a valorilor care au făcut ca SRI să se bucure de încrederea opiniei publice și să fie perceput ca o instituție racordată provocărilor prezentului”: „Mă refer, în principal, la neutralitatea politică, discreția și eficiența instituțională”. Fostul liberal a mai spus că a găsit la SRI „o echipă managerială și operativă solidă, care acționează în parametrii de performanță necesari îndeplinirii obiectivelor instituționale”.
Hellvig a arătat însă că „potenţialul operaţional” al SRI este afectat de vidul legislativ, referindu-se în acest fel la legile Big Brother, declarate neconstituţionale de CCR.
„Plec de la premisa că deciziile Curții Constituționale reprezintă baza de pornire a unui efort necesar și urgent de adaptare a legislației specifice la dinamica riscurilor. SRI nu are drept de inițiativă legislativă, așa că nu își poate asuma substituirea, pe fond, a competențelor de legiferare ale altor autorități. Însă instituția noastră este parte în procesele de consultare și avizare a proiectelor normative cu impact pentru securitatea națională. Drept urmare, Serviciul a semnalat necesitatea unui cadru în materie și a formulat propuneri menite să asigure echilibrul între asigurarea necesităților de interes public și protejarea libertăților individuale.
Deocamdată, vidul legislativ afectează potențialul operațional al Serviciului, cu consecințe greu de anticipat asupra securității naționale. Practic, SRI se confruntă cu restricții privind recursul la anumite capabilități tehnice, cu efecte negative în instrumentarea unor cazuri relevante în care este afectată siguranța națională. Și, din păcate, în majoritatea situațiilor, aceste capacități nu pot fi înlocuite cu alte mijloace de investigare. Nu vă ascund că în această sferă intră inclusiv amenințări de natură teroristă”, a declarat şeful SRI.