Cantităţi mari de produse contrafăcute pentru protecţia plantelor sunt fabricate, puse pe piaţă în vreme ce legislaţia comercială relaxată facilitează răspândirea lor, aceasta fiind o formă serioasă de crimă organizată, semnalează Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPPR), scrie ziarulring.ro.
Citeşte şi CUM să găteşti ca să NU faci CANCER
Pentru combaterea acestui fenomen, asociaţia a demarat un proiect care îşi propune să stopeze fenomenul contrafacerii în acest domeniu, reducând astfel efectele adverse asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului. Cele mai periculoase falsuri, susţin reprezentanţii AIPPR, sunt produsele care conţin substanţe interzise prezentate în ambalaje de pesticide. „Produsele contrafăcute sunt un pericol pentru sănătatea fermierilor, a consumatorilor, dar şi pentru mediul înconjurător. Printre caracteristicile care pot fi regăsite la examinarea atentă şi la analizarea produselor contrafăcute se numără calitatea slabă a substanţei active cu un conţinut ridicat de contaminare toxică, precum şi numeroşi poluanţi atât cunoscuţi, cât şi necunoscuţi, care depăşesc limitele stabilite în documentaţiile ONU cu privire la alimentaţie şi agricultură”, spune conducerea AIPPR. „La pesticide a fost mult mai uşor cu contrafacerile pentru că le-au dat drumul cei de la Bruxelles să aibă două nume la acelaşi produs. Fermierii cumpără acel produs şi văd că nu a avut efect, iar ei spun că, dacă îl cumpărau pe celălalt, era mai bun, dar, de fapt, era acelaşi şi la fel de prost. Acesta este motivul care le-a permis tuturor să intre pe piaţă cu toate mizeriile, de aici a pornit breşa”, a declarat prof. dr. Mihail Dumitru, director general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului, pentru ziarulring.ro.
Citeşte şi Tot ce trebuie să ştii despre sucurile de fructe şi legume
„Nu avem niciun laborator de analiză a produselor” Prof. dr. Mihail Dumitru ne spune că problema falsurilor este la fel de gravă şi la îngrăşăminte chimice. „În România intră îngrăşăminte falsificate şi aici sunt volume mari şi tot nu le vede nimeni. Simplul fapt că îngrăşămintele contrafăcute duc fermierul la faliment este suficient de grav. Cea mai simplă soluţie de rezolvare a problemei ar fi ca la graniţă să li se ceară un buletin de analiză, să ştim dacă au vreun risc pentru mediu, pentru sănătatea umană. Ar trebui să avem şi noi o instituţie specializată în ţară care să poată analiza oricând orice produs. Nu este admisibil ca ţara asta să nu aibă un laborator specializat într-un domeniu atât de important. Jumătate din pesticide nu sunt analizate pentru că spun că formula este secretă, iar controalele s-au subţiat de tot. Nu există interes la ora actuală să se facă un control riguros”, a mai precizat prof. dr. Mihail Dumitru.