Boli care se pot agrava primăvara:
1. Astenia de primăvară. Iarna, aportul de vitamine şi minerale scade substanţial, din cauza consumului de alimente sărace în proprietăţi nutritive sau ca urmare a unor diete nesănătoase, potrivit doctorulzilei.ro. Chiar dacă nu au fost determinate, cu exactitate, mecanismele cerebrale implicate în această tulburare de sezon, neurologii arată că este vorba despre o implicare a nivelului de serotonină („hormonul fericirii”), melatonină (hormonul somnului) și cortizol (hormonul stresului).
Frigul şi efortul organismului de a compensa respectivele carenţe determină un consum sporit de energie, ducând astfel la un dezechilibru general şi la instalarea asteniei de primăvară.
Pentru prevenirea ei sau pentru atenuarea simptomelor – cele mai frecvente fiind starea de somnolenţă, nervozitatea, oboseala accentuată şi nejustificată – urmaţi câţiva paşi simpli:
Stați în aer liber! Lumina naturală oferă bună dispoziţie şi vitalitate. Organizaţi-vă timpul astfel încât să petreceţi cel puţin o oră în aer liber, iar, dacă staţi într-o încăpere, pe parcursul zilei, lăsaţi să pătrundă prin geam cât mai multă lumină naturală. Atunci când citiţi, lucraţi sau vă relaxaţi, încercaţi să staţi cât mai aproape de fereastră.
Faceți exerciții fizice! O jumătate de oră de alergare sau orice altă formă de exerciţiu fizic, de trei ori pe săptămână, este suficientă pentru păstrarea unui tonus excelent. Deşi activitatea fizică este pozitivă, excesul este contraindicat.
Odihniți-vă! Nu neglijaţi programul de somn, care trebuie să fie de cel puţin șase-opt ore, noaptea, şi, dacă este posibil, un somn scurt după-amiaza.
Citeşte şi Consumă legume verzi pentru o sănătate de fier
2. Răceala și gripa de primăvară. În timpul iernii, majoritatea oamenilor pun accentul în alimentaţie pe grăsimi şi proteine, nu pe vitamine şi minerale, de aceea imunitatea slăbeşte şi apar dezechilibre. „Acestea fac organismul vulnerabil în fața răcelilor și gripelor”, explică medicul de familie Remus Lupu.
În plus, când se face cald afară, ies mai mulţi oameni pe stradă. Mijloacele de transport în comun se aglomerează. La fel şi parcurile, terasele, restaurantele. „Este suficient ca o persoană din mulţime să fie gripată şi virusul se va transmite în lanţ”, mai spune sursa citată.
Pentru că îşi schimbă rapid structura, virusurile sunt greu de învins cu medicamente. „Dacă sunteți sănătoși, lăsați organismul să lupte. El va produce anticorpii de care aveți nevoie și, în final, va învinge”, recomandă medicul Remus Lupu.
Specialistul vă avertizează să nu vă trataţi cu antibiotice, deoarece nu sunt eficiente. „Asupra virusurilor acţionează antiviralele. Pentru a vă uşura simptomele, puteţi lua paracetamol, antinevralgic şi vitamina C”, mai spune doctorul.
Dintre remediile naturale, specialiștii vă recomandă murăturile, măceșele, kiwi și ardeiul gras.
3. Virozele digestive. Unele dintre virozele respiratorii se complică cu altele, digestive. „Virusurile care dau gripa, de exemplu, pot avea manifestări digestive”, explică medicul gastroenterolog Oliviu Pascu. Totuşi, există şi virusuri digestive, care circulă „independent” şi care pot fi foarte agresive, mai ales la copii. „Este vorba de virusurile care dau diarei – enterovirusurile şi rotavirusurile”, adaugă medicul.
Nici virozele digestive nu se tratează cu antibiotice. Pentru că se manifestă prin diaree, este foarte importantă hidratarea cu lichide (apă, ceaiuri, supe). În cazul în care deshidratarea este severă, trebuie să mergeți la camera de gardă a unui spital. „Mai pot ajuta medicamentele antiinfla-matorii”, adaugă medicul Oliviu Pascu.
4. Șoc anafilactic de la mușcături și înțepături de insecte. Odată cu creșterea temperaturilor apar tot mai multe insecte. În cazul unei mușcături sau înțepături, persoanele sensibile pot suferi o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol.
Printre simptome se numără inflamarea, roșeața, amețeala, greața sau febra ușoară. Rareori, mușcăturile de insecte provoacă șoc anafilactic, care se manifestă prin dificultăți de respirație, mâncărimi, inflamare la nivelul feței, al gâtului și al gurii, scădere rapidă a tensiunii. În reacțiile severe se recomandă administrarea imediată a unei injecții cu adrenalină.
Citeşte şi Alimente de post care îţi dau energie