Cum i-au RATAT bulgarii pe HAGI şi HALEP. Cine i-a „făcut” ROMÂNI

Într-o ţară în care subminarea economică este alăturată unei mari părţi a oamenilor de afaceri din Top 300, cei doi reprezentanţi ai comunităţii de machedoni aduc României, de la Miami pînă la Strîmtoarea Bering, o imagine pozitivă greu de măsurat, scrie fanatik.ro. Însă toate aceste rînduri puteau să nu mai existe dacă în urmă cu aproximativ 80 de ani, la Craiova, virgula pe unul dintre cele mai importante acte din istoria Europei era pusă altfel. Iar pentru ca dezvăluirile să fie înţelese perfect, evocăm istoria.

Citeşte şi SIMONA HALEP, o motivaţie în plus pentru Roland Garros. Poate câştiga 1,8 milioane euro

7 septembrie 1940. Craiova. Ca urmare a presiunilor politice venite dinspre Germania, România este nevoită să restituie Cadrilaterul Bulgariei, parte alăturată României în 1913, în urma Celui De-Al Doilea Război Balcanic. Pe lîngă cedarea porţiunii de la sud de Dunăre, se ajunge, sub semnătura Generalului Ion Antonescu, la un acord şi de schimbare a populaţiei. 110.000 de români şi aromâni s-au aşezat în Dobrogea conform datelor istorice, din ţara noastră plecînd în jur de 77.000 de bulgari. Iar de aici începe povestea celor doi mari sportivi ai României.

Din Grecia, la Stejaru

Alte articole

Aderarea completă la Schengen: În Bulgaria vom intra fără buletin încă din 1 ianuarie 2025. La intrarea în Ungaria, încă șase luni de controale

Atenţionare de călătorie transmisă de MAE: Cod galben de ninsori în Bulgaria, cod portocaliu „de pericol” în Catalonia şi Insulele Baleare

Născuţi în Vechea Eladă, departe de România, bunicii Simonei Halep au ajuns în comuna Stejaru, din Dobrogea, după o perioadă scurtă petrecută în Bulgaria. „Bunicii Simonei ne-au spus, atunci cînd ne-am intersectat, că aşa au simţit atunci. Au fost atraşi mereu de România, au simţit că aici e casa lor. Bineînţeles, a contat şi împrejurarea politică, dar nimeni nu era obligat să plece în România dacă nu dorea. Era o opţiune, nu o obligaţie”, precizează sursele din anturajul jucătoarei de tenis.

În plină tinereţe, Simona şi Nicolae Halep, actualii bunici ai numărului 3 WTA, s-au stabilit în Dobrogea, iar la aproximativ 10 ani distanţă s-a născut Stere Halep. În paralel, acest drum a fost urmat şi de cealaltă familie celebră de machedoni, chiar dacă în privinţa familiei lui Gică Hagi amănuntele nu curg cu abundenţă, printre puţinele lucruri ştiute fiind acela că bunicii marelui jucător de fotbal au fost respectaţi în comunitatea de la sud de Dunăre. „Au luat decizia de a se alătura comunităţii în care au crescut şi s-au format. A contat foarte mult şi faptul că bunicii lui Gheorghe Hagi au fost respectaţi de oamenii din cadrul comunităţii pentru dovezile repetate de corectitudine şi capacitatea enormă de muncă”, este completarea făcută de machedoni.

Citeşte şi GIGI BECALI, mesaj către fanii Stelei. Sunt vizaţi atât antrenorul, cât şi jucătorii

Atacaţi de teroriştii bulgari

Drumul celor două neamuri de machedoni din Bulgaria pînă în locul actual unde şi-au întemeiat familiile a fost presărat cu evenimente nefericite, dezvăluite de apropiaţii familiei Halep şi confirmate de presa vremii. „Bunicii lui Halep nu obişnuiesc să vorbească mult despre acea perioadă, probabil este sensibilă pentru ei, însă ni s-a spus că nu a fost deloc uşor să se aşeze în România. A fost o perioadă dificilă din punct de vedere istoric, iar în acea vreme erau foarte mari presiuni pe România din partea celor mai puternice ţări, printre care Germania, dar şi, oarecum surprinzător, Anglia”, au declarat apropiaţii familiei Halep.

„Organizaţia revoluţionară dobrogeană D.R.O., cunoscută pentru acţiunile sale teroriste în numele patriotismului şi tentativele sale de a pune umărul la crearea Bulgariei Mari, a întreprins mai multe acţiuni pînă la Dunăre, dar şi pe teritoriul României, care au vizat naţionalităţile care s-au mutat în România… din lupta cu ciomitagii bulgari (n.red. – denumirea celor care făceau parte din organizaţia bulgară teroristă), Jandarmeria a pierdut 18 oameni… După alipirea Cadrilaterului la România, bande de comitagii treceau adesea frontiera în România dedîndu-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni şi atentate la adresa armatei şi administraţiei române, cît şi la adresa coloniştilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), comiţînd carnaje şi alte atrocităţi”, era o parte a evenimentelor relatate de presa din anii ’40.

Becali, cel mai cunoscut aromân

O traiectorie trasă la indigo cu cea a Simonei Halep şi Gică Hagi o are şi Gigi Becali, care, conform unui studiu realizat în România, a devenit „cel mai cunoscut aromân”. Dacă în privinţa celor doi sportivi nu se cunosc foarte multe detalii, patronul Stelei a avut grijă ca povestea sa să fie pusă pe tapet. Conform istoricului, Papu Gheorghe Becali, bunicul lui Gigi, a venit în 1928 împreună cu familia de aromâni şi s-a aşezat în Cadrilater, lîngă Silistra, unde a locuit pînă în 1940, cînd sudul Dobrogei a fost cedat Bulgariei, prin tratatul de la Craiova.

Clanul s-a mutat în Călăraşi, dar prima mutare nu a fost cu noroc, toţi membrii familiei cunoscînd deportarea în timpul regimului comunist, pe motiv că ar fi colaborat cu Mişcarea Legionară. Unul dintre unchii lui Gigi a făcut puşcărie şi a fost torturat pentru faptul că nu şi-a trădat camarazii, dar şi pentru că se opunea procesului de colectivizare. În 1946, familia Becali a fost trimisă în Banat, în comuna Săcălaz (Timiş), pentru ca în 1951 să fie deportată din nou, în Zagna-Vădeni, un imens lagăr de muncă din zona Brăilei.

Povestea vecinului de lagăr

„Cînd a plecat din Săcălaz, tata n-a avut voie să ia cu el decît opt găini, doi cai, o vacă şi un porc”, povestea Gigi Becali, care s-a născut, în 1958, chiar în Zagna. „Tatăl lui Gigi Becali, Tase, era un punct de reper pentru satul deportaţilor. Majoritatea caselor erau foarte sărăcăcioase, cu maximum două camere. A lui Tase avea cinci camere şi un balcon mare în faţă”, a povestit peste ani Traian Papazarcade, unul dintre vecinii de lagăr ai celebrei familiei.
În 1959, domiciliul forţat sau restricţiile de deplasare impuse familiei Becali au fost ridicate, iar aromânii s-au stabilit în Pipera, lîngă Bucureşti. Tase Becali, tatăl lui Gigi, a reuşit să facă aici avere din oierit. Era un furnizor frecvent de carne de oaie şi produse lactate pentru marile hoteluri (Intercontinental, Athénée Palace), iar sute de oi erau vîndute unor cetăţeni arabi din România.

Listă selectă de machedoni

Lista aromânilor recunoscuţi de istorie cuprinde nume impresionante, printre care şi Mihai Viteazul! „Acum s-a descoperit de ce Gigi Becali îl idolatrizează pe marele conducător al Ţării Româneşti”, au declarat, cu umor, sursele autorizate FANATIK. Comunitatea de machedoni se mîndreşte cu Mihai Viteazul, Nicolae Iorga, Constantin Noica, Toma Caragiu, Octavian Goga, Ion Luca Caragiale, Neagu Djuvara şi Maica Tereza, aceştia avînd rădăcini puternice în comunitatea reprezentată în ziua de azi de Simona Halep şi Gheorghe Hagi