„Comunicarea între puterile statului se face la un nivel de conducere a puterii respective. Şi asta este o practică, o cutumă care datează de 20 de ani, cel puţin. Problema este următoarea: dacă Senatul este considerat un suspect, nu este tratat ca o parte a puterii legislative, ci ca un suspect care încearcă să îşi ascundă hârtiile, ca un infractor, eventual, sau bănuit de infracţiune, sigur că atunci îi ceri să îţi dea hârtiile, poţi să îi faci percheziţie şi aşa mai departe. Nu vorbim însă, de persoane în interiorul instituţiei, ceea ce, sigur, s-a întâmplat de-a lungul anilor, este vorba de instituţia în sine. Practic, Senatul este un infractor şi lucrul acesta generează multiple semne de întrebare în legătură cu funcţionarea puterilor şi felul în care funcţionează statul ca atare„, a declarat Năstase, potrivit Știripesurse.
Citeşte şi Hotărârea privind votul Senatului în cazul Şova, publicată în Monitorul Oficial
Din punctul de vedere al fostului premier, problema poate fi rezolvată printr-o scrisoare la nivelul ministrului Justiției care trimitea președintelui Senatului o scrisoare lângă care anexa o adresă din partea procurorului de caz și solicitau transmiterea materialelor respective.
„Am să vă propun să îl citim pe Montesquieu şi poate că aceasta ar trebui să fie o lectură obligatorie pentru cei care se ocupă de legiferare, pentru că Montesquieu a scris o lucrare celebră despre spiritul legilor şi a lansat, a demonstrat o formulă care să însemne o organizare statală bazată pe separaţia puterilor, pe cooperarea lor şi pe control reciproc între ele, arătând şi riscurile, unele dintre ele absolut evidente. Aceste lucruri, din păcate, în România, încep să nu mai fie atât de evidente„, a mai spus Năstase.