14 persoane reţinute în dosarul „Academiei infractorilor”. Alte trei, plasate sub control judiciar VIDEO

O singură spargere la unul dintre magazinele de lux dată de gruparea „Academia Infractorilor Români” a produs un prejudiciu de 1,5 milioane de lei, a declarat vineri, într-o conferință de presă, comisarul șef Mihai Pitulescu, de la Direcția Investigații Criminale a IGPR.

„Pentru toate faptele, prejudiciul cred că depășește 10 milioane de euro. Sunt cazuri în care la o singură faptă prejudiciul s-a ridicat la 1,5 milioane de euro”, a precizat Pitulescu.

El a adăugat că, în urma perchezițiilor făcute la membrii grupării, s-au descoperit bunuri cu caracteristici asemănătoare celor sustrase din străinătate, dar urmează să se fie stabilit concret dacă acestea provin de la faptele cercetate în anchetă.

„Au fost valorificate în special în țară, au fost identificate și persoanele prin care aceștia au valorificat bunurile, se desfășoară în prezent cercetări pentru stabilirea tuturor persoanelor prin care s-au valorificat aceste bunuri”, a arătat Mihai Pitulescu.

El a mai precizat că magazinele nu erau alese la întâmplare, membrii grupării se interesau pe internet despre valoarea acelor bunuri iar banii obținuți de pe urma valorificării ceasurilor și bijuteriilor erau gestionați de interlopul Marian Adrian Botez, care, prin câțiva intermediari de încredere, făcea plățile către membrii grupării.

„Din banii sustrași erau plătiți și membrii grupării care erau arestați în alte state sau în România. Printre cei anchetați se numără persoane cu antecedente și în România, unul dintre ei era urmărit pentru o condamnare de trei ani pentru alte fapte, mulți dintre ei au mai fost cercetați. La fapte au fost folosiți și minori. Majoritatea proveneau din familii dezorganizate sau de la case de copii”, a explicat Pitulescu, potrivit Agerpres.

Procurorii au dispus reținerea a 14 membri ai grupării specializate în furturi din magazine de lux din mai multe state, au declarat vineri dimineață, pentru AGERPRES, reprezentanți ai DIICOT. 

Potrivit unor surse din cadrul structurii, s-a pus în mişcare acţiunea penală şi faţă de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis „Ţâţă”, el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare.

Cele 14 persoane reţinute şi liderul grupării, urmează să fie prezentaţi instanţei su propunere de arestare preventivă.

Ancheta DIICOT în dosarul hoţilor din magazine de lux, grupare ce acţiona sub numele de „Academia infractorilor români”, a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituţiei.

Urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcţia Operaţiuni Speciale (DOS), Investigaţii Criminale, Jandarmerie şi DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alţi oameni ai legii din străinătate, potrivit surselor citate.

Anchetatorii au făcut, joi, 54 de percheziţii în acest dosar. Până la acest moment, oamenii legii au găsit bijuterii şi ceasuri scumpe şi au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar şi pe autoturisme de lux. Între acestea, în custodia autorităţilor din Neamţ, a ajuns şi o maşină Rolls Royce de culoare mov.

Potrivit surselor citate, vehiculele sechestrate urmează să fie aduse în Capitală.

Gruparea era organizată după reguli militare, iar liderul este Adrian Botez, care a înființat „Academia Infractorilor Români”. El conducere rețeaua din penitenciar, fiind cel care a fost eliberat anul trecut din greșeală, însă ulterior a fost prins. Acesta are de executat o condamnare de 10 ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra lui Dumitru Mironescu.

Valoarea furturilor depășește 10 milioane de euro. Potrivit surselor, doar în cazul unei spargeri, anul trecut, la o bijuterie de lux din Marea Britanie s-au furat bunuri de 1,2 milioane de lire.

Aceleași surse susțin că, în Academie, au fost recrutați peste 100 bărbați. Membrii grupării aveau un cod de conduită al infractorului scris, aprobat de „comandantul suprem”, Adrian Botez, care cuprindea indicații cum să scape de anchetatori. Suspecții foloseau case conspirative din București pentru antrenamente.

Înainte de a fi acceptaţi în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conţinea obligaţii şi sancţiuni, şi să completeze un formular în care menţionau date legate de familie şi situaţia medicală. La acest dosar era ataşată şi o fotografie şi fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificaţi după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, şi cadrelor militare.

Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoţii erau aduşi la aceste locaţii cu pungi de culoare închisă pe cap, au mai menţionat sursele citate.

Toate activităţile grupării se desfăşurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament ce conţineau aprate de forţă. Alimentaţia şi obiectele necesare întreţinerii persoanelor care aderau la această grupare infracţională erau asigurate de iubitele şi concubinele liderului grupării, mai spun sursele citate.

Potrivit oamenilor legii, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcaţi cu haine scumpe, uneori chiar şi în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alţi membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziţionate în faţă, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Sursele citate explică faptul că taberele grupării se regăseau la periferiile oraşelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcţie diferită faţă de ceilalţi hoţi.

Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua „prada” şi astupa groapa.

Procurorii DIICOT au făcut, joi, 54 de percheziţii, la o reţea de hoţi, coordonată de interlopul Adrian Marin Botez. În urma acţiunii, au fost duse la audieri 22 de persoane, suspectate de tâlhărie şi furt.

Hoţii au acţionat, în ultimii doi ani, în ţări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croaţia sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii şi ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

CITEŞTE ŞI: Percheziţii în Vâlcea, la persoane bănuite de înşelăciuni prin metoda accidentului

Gruparea era organizată după reguli militare şi, mai mult decât atât, liderul acestei reţele a înfiinţat „Academia infractorilor români”.

Liderul acestei reţele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de şase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deşi fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliţiei Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni.

Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Protecţia pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greşeală. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis „Ţâţă”, a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliţia Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliţiei Capitalei, a fost sancţionat cvu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Adrian Marin Botez, zis „Ţâţă”, şi alţi şapte bărbaţi care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu au fost condamnaţi definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă şi doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca „Bariera”.

Ceilalţi şapte condamnaţi – Claudiu Laurenţiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă şi Constantin Cătălin Crăciun – erau toţi în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire naţională din mai 2011, fusese prins în apropierea instanţei supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliţiei Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis „Falău”, în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.