Actorul Mihai Mălaimare a pierdut procesul cu ANI, care l-a declarat incompatibil

Judecătorii instanţei supreme au dat câştig de cauză celor de la ANI, după ce actorul Mihai Mălaimare a contestat raportul întocmit în cazul său.

Mihai Mălaimare a contestat raportul mai întâi la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care i-a respins acţiunea, în 19 iunie 2013. Decizia magistraţilor de la CAB nu a fost definitivă, motiv pentru care actorul a declarat recurs la ÎCCJ.

Citeşte şi: Mihai Mălaimare, găsit în incompatibilitate de procurorii de integritate

În urma analizării dosarului, judecătorii i-au respins, joi, recursul lui Mălaimare.

Alte articole

Primarul Timişoarei, în conflict de interese administrativ la ANI. Dominic Fritz: ”Mi-au făcut și mie un dosărel. O să-mi apăr onoarea și integritatea indiferent cui i s-a pus pata pe mine”

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea averii nejustificate. Cât trebuie să plătească statului fostul deputat

Mihai Mălaimare a fost în incompatibilitate din decembrie 2008 până în ianuarie 2013, întrucât a fost atât membru titular al Consiliului Naţional al Audiovizualului, cât şi manager, respectiv director al Teatrului Masca din Bucureşti, anunţa, în 7 martie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în perioada 15 decembrie 2008 – 11 ianuarie 2013, Mihai Adrian Mălaimare a fost, simultan, atât membru titular în Consiliul Naţional al Audiovizualului, funcţie de demnitate publică asimilată celei de secretar de stat, cât şi manager, respectiv director al Teatrului Masca din Bucureşti, funcţie de conducere specifică instituţiilor publice, încălcând astfel dispoziţiile articolului 12, alineatul 5 din Legea 504/2002 – Legea Audiovizualului, precum şi articolul 84, alineatul 1, litera c şi articolul 84, alineatul 2 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

ANI precizat, în 2013, că Mihai Mălaimare a fost numit, prin hotărâre a Parlamentului, membru titular în Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru un mandat de şase ani, începând cu data de 4 noiembrie 2008, pe care a început să-l exercite din 15 decembrie 2008, conform Deciziei CNA nr. 1119/2008.

În 11 ianuarie 2012, mandatul lui Mihai Mălaimare de membru în Consiliului Naţional al Audiovizualului a încetat, în urma demisiei acestuia.

În perioada 18 februarie 2008 – 5 martie 2009, Mihai Mălaimare a deţinut, în baza unor contracte de management încheiate cu Primăria Capitalei, funcţia de director al Teatrului Masca din Bucureşti, respectiv funcţia de manager începând din 5 martie 2009. Totodată, în perioada 18 ianuarie 2011 – 13 martie 2012, Mihai Mălaimare a asigurat conducerea interimară a Teatrului Masca.

Începând din 19 aprilie 2012, Mihai Mălaimare deţine şi funcţia de manager al Teatrului Masca, în baza Contractului de management nr. 20/19.04.2012, încheiat cu Primăria Capitalei. Teatrul Masca este o instituţie publică de cultură aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a precizat ANI.

Potrivit dispoziţiilor articolului 84, alineatul 1, litera c şi alineatul 2 din Legea 161/2003, „funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu (…) funcţia de (…) director. Funcţia de secretar de stat (…) sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate (…)”, a mai arătat ANI.

Totodată, potrivit articolului 12, alineatul 5 din Legea Audiovizualului, „membrii Consiliului care, în momentul numirii, se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2) – (4) au la dispoziţie un termen de cel mult trei luni pentru renunţarea la calitatea sau la acţiunile respective, perioadă în care nu au drept de vot în Cadrul Consiliului”.

Citeşte şi: Cineastul român Mihai Mălaimare Jr, premiat de Societatea criticilor americani

Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicţia de trei ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unei stări de incompatibilitate.