„Maternitate” de lilieci, în podul bisericii ortodoxe din Prundu Bârgăului

Colonia de lilieci din biserica ortodoxă din Prundu Bârgăului, descoperită în urmă cu doi ani de biologii de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj care i-au monitorizat, este formată doar din femele care vin primăvara, nasc pui, îi cresc, iar toamna părăsesc locul pentru a se adăposti în peşteri să hiberneze.

Preotul paroh Ioan Jauca de la biserica din Prundu Bârgăului a declarat, miercuri, la finalizarea investiţiilor din proiectul „Sustainable protection of a nursery The Greater Mouse-Eared Bat in The Ortodox Church of Prundu Bârgăului, Transylvania, România”, că ştia că există lilieci în pod, dar nu le-a dat importanţă.

„Noi ştiam că sunt ceva lilieci prin pod, dar nu le-am dat importanţă. La un moment dat, ni s-a stricat ceasul bisericii, avem un ceas foarte vechi. Am descoperit că în Cluj este cineva care ar putea să îl repare. Întâmplarea a făcut că a venit la noi şi a văzut liliecii şi i-a spus profesorului Ioan Coroiu de la Facultatea de Biologie a UBB din Cluj. Domnia sa a venit la noi, s-a urcat în pod, ne-am uitat şi a spus că avem o colonie mai mică de lilieci. Cu timpul însă s-a mai înmulţit. Aşa am ajuns să colaborăm”, a relatat preotul.

Potrivit acestuia, după ce, în 2007, s-a refăcut pictura interioară, preoţii au observat că aceasta se degradează în jurul boltei din cauza excrementelor provenite de la lilieci.

Alte articole

Andreea Bănică nu vrea să mai meargă la biserică. Drama care a îndepărtat-o de Casa Domnului: „E un subiect foarte sensibil”

Marcel Ciolacu alocă bani Bisericii Ortodoxe Române: „Mi-am asumat consolidarea parteneriatului dintre stat și culte”

„Excrementul de liliac se numeşte guano şi e foarte acid. Pe bolta bisericii, el era împrăştiat peste tot şi punea în pericol pictura. Dânşii s-au oferit să facă un pod de protecţie, au montat şi nişte uşi de protecţie ca să nu se simtă mirosul de la guano. Domnul profesor, cu studenţii săi, au venit începând din 2010 să monitorizeze liliecii, să-i ocrotească. Acum, populaţia este de peste o mie de exemplare”, a declarat preotul.

Ioan Jauca a spus că nu ştia că liliecii sunt protejaţi prin lege.

„Domnul profesor ne-a spus că sunt ocrotiţi prin lege. Liliecii sunt nişte fiinţe urâte. Nu-ţi face plăcere să le vezi. Multă lume crede că ei intră în păr, dar nu e adevărat. Nu se hrănesc nici cu sânge, doar cu insecte care sunt dăunătoare agriculturii. Ei fac un lucru extraordinar pentru agricultură şi pomicultură. Oamenii nici nu au ştiut foarte bine. A venit domnul profesor şi, după slujbă, le-a spus ce e cu liliecii”, a relatat preotul.

El a spus că nici el, nici enoriaşii nu s-au opus protejării liliecilor fiindcă aceştia sunt lăsaţi de Dumnezeu cu un scop, iar creştinii respectă viaţa.

„Avem în vecinătate o grădină a bisericii. Noi nu am ştiut de ce se fac mere foarte mari aici an de an, dar acum am înţeles că datorită lilecilor. Toate omizile, tot ce e dăunător pomiculturii, ei mănâncă. Nu mai trebuie stropit, nu trebuie dat cu chimicale”, a declarat preotul.

Miercuri, echipa de proiect, condusă de biologul Anda Culişir, a venit la Prundu Bârgăului împreună cu finanţatorii germani. Cu acest prilej, a fost vizitat podul bisericii, în care erau foarte puţine animale.

„Liliecii de la Prundu Bârgăului hibernează în peşteri şi, după ce dă căldura, se întorc în podul bisericii. Colonia de aici e formată doar din femele care vin primăvara, nasc pui, toamna când puii cresc colonia se destramă şi merg să hiberneze”, a spus Culişir.

Ea a adăugat că biologii clujeni au aflat că localnicii erau supăraţi şi voiau să alunge liliecii după ce s-a pătat pictura.

„Problema lor era că biserica era pictată şi excrementele de liliac sau guano se infiltrau în pictură, duceau la pătarea ei, era miros în biserică şi, evident, nu mai puteau convieţui cu liliecii. Atunci, noi am scris un proiect, am obţinut o finanţare din Germania şi cu acei bani am reconstruit ecologic podul bisericii. Am curăţat guano, am cărat de aici 186 de saci, am făcut o podea dublă de poştă de lemn pentru colectarea ulterioară a excrementelor, s-a făcut un sistem de ventilaţie, s-au pus uşi ca să nu mai intre mirosul în biserică şi acum sunt mulţumiţi şi liliecii şi enoriaşii, tot satul”, a explicat ea.

Biologul a spus că localnicii au înţeles că liliecii sunt foarte folositori pentru agricultură fiindcă se hrănesc noaptea. Dat fiind faptul că 82 la sută din insectele dăunătoare agriculturii zboară noaptea, ei le decimează, aşa încât nu mai e nevoie de pesticide sau insecticide, iar agricultura are de câştigat.

„Comunitatea a fost foarte deschisă. Preotul e un om erudit şi interesat de toate creaturile lui Dumnezeu. Am avut foarte mare noroc aici că am găsit oameni receptivi. Am mai vorbit şi cu alte biserici, dar era o frică generală sau lipsă de interes. Lumea nu prea ştie că ei sunt protejaţi, îi gazează, încearcă să scape de ei. Este prima biserică, din câte ştim noi, în care reuşim să facem ca o comunitate să-şi accepte propriii lilieci şi, mai mult, să ajungă să se mândrească cu ei”, a declarat Culişir.

Potrivit sursei citate, proiectul nu constă doar în reconstrucţie ecologică, membrii echipei făcând şi campanii în şcoli. De asemenea, au vorbit în biserică, după slujbă, aşa încât lumea a devenit interesată şi curioasă. În perioada următoare, specialiştii doresc să facă un program de monitorizare a liliecilor destinat unor voluntari din rândurile copiilor care să urce de două-trei ori pe an în pod, să-i vadă, să-i numere, să ştie câţi sunt.

La intrarea în biserică a fost montat un panou cu informaţii despre lilieci, despre guano, excrementele lor, care sunt un îngrăşământ foarte bun, şi câteva precizări despre miturile care circulă despre ei.

Corina Iţcuş, care s-a ocupat de monitorizarea liliecilor, a explicat că anul acesta liliecii au început să zboare puţin mai devreme din cauză că a fost secetă în toamnă şi nu s-au hrănit suficient de bine ca să supravieţuiască în timpul iernii.

„Cum s-a încălzit, au început să zboare şi ne aşteptăm să vină deja şi să se instaleze în pod. Aici e o colonie de maternitate, numai de femele, vin, nasc pui, îi cresc şi apoi se întorc iarna în peşteri. Îşi păstrează locul, sunt fideli. Colonia s-a înmulţit şi datorită oamenilor care nu i-au deranjat. Cea de aici nu e o specie rară, în alte ţări, da, dar e o specie protejată şi arată cât de fertilă e zona din jur. Nu stau în zone poluate”, a spus ea.

Biserica din Prundu Bârgăului a fost construită în 1837 din piatră de râu. Are o arhitectură de sorginte catolică, ea fiind construită după un model al unei biserici din Viena. Altarul ei este îndreptat spre nord-est, nu spre răsărit, cum sunt făcute bisericile ortodoxe.

Ea se află în imediata vecinătate a DN 17, drumul care leagă Transilvania de Moldova. Lăcaşul de cult a fost reabilitat, ultima pictură fiind din 2007.