Klaus Iohannis şi Victor Ponta s-au întâlnit la Palatul Cotroceni pentru a vorbi despre numirea unor noi ambasadori.
Surse oficiale, citate de Agerpres, spun că în discuții ar fi și posturile de ambasador la Madrid, Paris și Beijing.
Întrebat dacă Andrei Pleșu ar fi fost în discuții pentru postul de ambasador la Paris, așa cum s-a vehiculat în presă, prim-ministrul Victor Ponta a afirmat că nu i-a fost făcută încă o nominalizare în acest sens din partea președintelui, dar dacă Pleșu va fi propus îl va accepta fără nicio ezitare.
După această întâlnire, preşedintele şi premierul se vor întâlni din nou în cadrul consultărilor cu liderii partidelor parlamentare, pentru a discuta pe tema legilor Big Brother.
CITEŞTE ŞI: Monica Macovei a vorbit de două ori la telefon cu Klaus Iohannis: „Se pare că nu are nevoie de sfaturi”
Administraţia Prezidenţială a anunţat că președintele Klaus Iohannis invită miercuri, începând cu ora 10,00, la Palatul Cotroceni, liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare, la consultări.
În februarie, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reanalizarea actelor normative care vizează accesul datelor de trafic internaţional şi al securităţii informatice. Interesant de remarcat, însă, este că partea de coordonare tehnică a consiliului care se va ocupa de această reanalizare este asigurată tocmai de SRI.
După ce Curtea Constituţională a decis că cele trei legi Big Brother sunt neconstituţionale, preşedintele Klaus Iohannis a cerut rediscutarea respectivelor acte normative.
Concret, la cererea lui Iohannis, Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) coordonat de SRI, a demarat un un proces de reanalizare a prevederilor legislative în domeniul accesului la datele de trafic informaţional şi al securităţii informatice.
CITEŞTE ŞI: KLAUS IOHANNIS, criticat de Deutsche Welle: Preşedintele a fost prins pe picior greşit
Administraţia Prezidenţială a trimis săptămâna trecută la Parlament un draft privind o lege de tip „Big Brother”, în care se prevede că reţinerea datelor se poate face într-o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani.
Proiectul vizează completarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, 506/2004.
Una dintre modificări vizează stabilirea unui termen clar de maximum 3 ani în care furnizorul unei reţele de comunicaţii electronice trebuie să şteargă sau să anonimizeze datele.
O altă modificarea clarifică modalitatea de acces la date, modalitate care fusese reglementată prin legea securităţii cibernetice, declarate neconstituţională, în lipsa unui mandat de la judecător şi a unor temene clare.
Curtea Constituţională a decis, în ianuarie, că legea securităţii cibernetice este neconstituţională în ansamblul ei.
În motivarea CCR, judecătorii precizau că legea respectivă are deficienţe de respectare a normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, dar şi sub aspectul procedurii legislative, prin lipsa avizului CSAT.
Curtea Constituţională a respins toate cele trei legi „Big Brother” ca fiind neconstituţionale.