Jurnaliştii britanici de la The Guardian comentează, într-un amplu material, cum s-a schimbat Rusia, dar şi lumea întreagă, în cei 15 ani de când Vladimir Putin se află la „cârma” statului.
„Nu îmi pot imagina că propria mea ţară să fie izolată de Europa şi de ceea ce adesea numim lumea civilizată”, spunea Putin, cu doar câteva zile înainte de a fi ales preşedinte al Rusiei, în 2000.
Rusia vremurilor noastre are, însă, un cu totul alt drum decât cel pe care-l promitea Putin. Federaţia Rusă este tot mai izolată pe plan internaţional şi în declin economic pe plan intern.
Indiferent de atitudinea faţă de el, Putin a avut un impact enorm asupra ţării sale şi asupra lumii întregi.
Ucraina şi Georgia
Apropierea Rusiei de vecinii săi a căpătat un alt înţeles în mandatele lui Putin. Luptele din Ucraina au rupt relaţiile Rusiei cu Occidentul, însă acesta este doar cel mai recent exemplu în care preşedintele rus şi-a încordat muşchii, încercând să-şi arate influenţa asupra ţărilor vecine. În urmă cu şase ani liderul rus a pus bazele „doctrinei Putin” în Georgia.
Opoziţia faţă de NATO
Putin a insistat încă de la începutul primului său mandat că extinderea NATO către est reprezintă o ameninţare pentru ţara sa. Acum, Moscova are şi mijloacele militare pentru a riposta.
În 2014 au fost interceptate în spaţiul aerian european de 100 de ori mai multe avioane de lupta ruse decât în anul precedent. Nouă politică agresivă a Rusiei a îngrijorat Polonia şi ţările baltice. În plus, chiar şi Suedia şi Finlanda au început să se gândească la aderarea la NATO.
Autocraţia
În 2004, Putin a semnat o lege care permite preşedintelui să numească guvernatori regionali.
În 2012, celebra „rocadă” a lui Putin cu Medvedev i-a permis acestuia să se întoarcă la preşedinţie. Mai mult, Rusia a adoptat o lege care prevede extinderea mandatului prezidenţial de la patru la şase ani.
Putin a declarat deja că nu exclude o candidatură în 2018.
Cultul personalităţii
Când ești un politician autoritar care a guvernat Rusia mai mult de un deceniu, trebuie să munceşti din greu pentru a ține pasul cu imaginea de „tip dur”. Metodele folosite de Vladimir Putin pentru a-şi menţine acest statut sunt extreme şi ridicole în acelaşi timp.
Viziunea economică
Vladimir Putin nu a avut o viziune economică coerentă în timpul mandatelor sale: în timp ce a redus impozitele pentru oamenii de afaceri, a renaţionalizat unele sectoare-cheie. Totuşi, capacitatea de producţie nefolosită şi creşterea preţului la petrol au ajutat la crearea unei ere de prosperitate fără precedent între 1999 şi 2006.
Creşterea demografică
Puţin a preluat o ţară a cărei populaţie scădea într-un ritm alarmant.
În 2012, însă, natalitatea a început să crească, lucru datorat în mare parte creşterii economice.
Campania de creştere a fertilităţii în Rusia iniţiată de preşedintele Putin are în vedere să convingă fiecare familie din Rusia să facă cel puţin trei copii.
Vladimir Putin s-a orientat în ultimii ani spre o cooperare economică şi militară mai mare cu ţările din Asia.
Recent, Putin a semnat cu China un contract de furnizare de gaze naturale pe o durata de 30 de ani, în valoare de peste 400 de miliarde dolari.
Opoziţia, redusă la tăcere
După condamnarea şi exilarea magnatului rus Mihail Hodorkovski, urmată de asasinerea liderului opoziţiei, Boris Nemţov, Rusia a devenit un loc destul de periculos pentru disidenţi.
Momentul de răscruce a fost, însă, în iarna 2011-2012, când protestele opoziţiei ameninţau cu o revoltă de mari proporţii. Atunci, Putin şi-a regândit strategia, astfel că a deschis un dosar penal împotriva bloggerului anticorupţie Aleksei Navalnîi şi a 27 de protestatari.
Viziunea moralistă
În 2013, propagandă gay a fost interzisă în Rusia, ceea ce a condus la o creştere a homofobiei.
Alte acte legislative prevăd amenzi pentru permiterea înjurăturilor la televiziune, radio şi în filmele prezentate în cinematografe.
În plus, o lege din 2014 incriminează „distorsionarea” rolului Uniunii Sovietice în război.
Corupţia
În 2014, Rusia a fost clasată pe locul 136 din 175 în Indicele de Percepţie a Corupţiei, realizat de Transparency Internaţional.
Deşi există puţine informaţii despre averea să personală, mulţi bănuiesc că însuşi Putin ar fi beneficiat de bani murdari.
Armata
Vladimir Putin şi-a propus, în timpul celui de-al doilea mandat, să reformeze armata rusă.
Rusia alocă acum un procent mai mare din PIB pentru apărare decât SUA şi a alocat, în 2015, o sumă record de 81 de miliarde de dolari.