„Pe teren e greu, nu am mai facut prea multa activitate in ultima vreme, am mai facut antrenamente cu echipa lui Gica Hagi, la Viitorul, ii multumesc lui ca m-a primit, le multumesc baietilor. Am mai jucat la acel meci organizat la Milano de Zanetti.
Ma misc atat cat pot, nu foarte mult, atat cat imi permite piciorul, e bine, totusi. Degeaba am fost profesionist, daca am fost fragil. Am avut foarte multe accidentari, am trecut peste foarte multe, am reusit tot timpul sa o iau de la capat, sa ma automotivez si sa joc la un nivel mare intotdeauna.
Nu stiu cat as fi putut sa joc, insa stiu sigur ca as fi vrut sa mai joc cativa ani, sa ma bucur de acest sport pe care l-am iubit si il iubesc in continuare.
Sunt regrete, dar sunt si satisfactii, care fac parte din viata oricarui om, asa cum e ea, cu bune, cu rele. Nu stiu pe ce drum o voi lua, daca voi fi antrenor, pentru moment o iau pe DN1, spre Bucuresti. 🙂
Mi-au placut dintotdeauna Tudorel Stoica, Belo, nea Fane Iovan, a fost o echipa mare aceea a Stelei din 1986″, a spus Cristi Chivu la Sport.ro.