Reducerea TVA la alimente şi servicii de restaurant, avizată favorabil, dar cu rezerve, de Consiliul fiscal

„Consiliul fiscal nu poate valida fără rezerve că impactul financiar al extinderii sferei de aplicare a cotei reduse de TVA începând cu 1 iunie 2015 a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare și nu afectează țintele bugetare anuale și pe termen mediu.

Din perspectiva impactului bugetar de runda întâi, nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanță de urgență estimează o pierdere de venituri bugetare de 2,44 miliarde lei în 2015 (corespunzătoare unei perioade de șase luni de execuție în standarde cash), de 5,17 miliarde lei în 2016, de 5,51 miliarde lei în 2017, de 5,87 miliarde lei în 2018.

Efectele de runda a doua generate de această măsură (provenite din creșterea economică suplimentară) sunt evaluate de către Guvern la circa un miliard de lei în 2015 și circa 1,8 miliarde lei în perioada 2016 — 2018„, se arată într-un comunicat al Consiliului fiscal.

Citeşte şi: Majoritatea românilor consideră că reducerea TVA este o măsură bună pentru ei şi pentru economie

Alte articole

Impozite mai mari pentru maşinile vechi din garaj. Consilul Fiscal cere o nouă taxă auto

Salariile bugetarilor, mai mari cu 30% ca la privat, caz unic în UE

Potrivit Consiliului fiscal, principala sursă indicată de către Guvern pentru acoperirea golului de venituri generat de extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% este reprezentată de încasările suplimentare din îmbunătățirea activității de colectare a taxelor și impozitelor de către ANAF, scrie Agerpres.

„Nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanță de urgență estimează venituri suplimentare și la nivelul anului 2015 de aproximativ 5,5 miliarde lei, din reducerea evaziunii fiscale, în contextul în care în trimestrul I s-au colectat suplimentar față de program circa trei miliarde de lei.

Consiliul fiscal apreciază că este prematură utilizarea veniturilor suplimentare încasate față de programul trimestrial, până când nu există indicii puternice că aceste câștiguri sunt de natură permanentă și nu se datorează doar unei reduceri temporare de evaziune fiscală și/sau unei evoluții peste așteptări a bazelor macroeconomice relevante.

Ca urmare, Consiliul fiscal avizează favorabil, dar cu rezerve, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, respectiv extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la alimente și servicii de restaurant”, se precizează în document.

Conform sursei citate, o analiză mai bine fundamentată ar putea avea loc în contextul raportului semestrial privind situația economică și bugetară.

„Pe lângă analiza situației încasărilor bugetare, trebuie avută în vedere și evoluția cheltuielilor bugetare și măsura în care acestea se încadrează în țintele inițiale, mai ales în condițiile în care execuția bugetară din primele luni ale anului 2015 consemnează în continuare o evoluție mult sub program a cheltuielilor bugetare, în special a celor de investiții”, susține Consiliul fiscal.

În contextul în care plusul de venituri observat în urma execuției la 3 luni se dovedește a nu se datora doar unor evoluții mai favorabile decât cele anticipate ale bazelor macroeconomice relevante sau unor factori conjuncturali, reflectând într-adevăr un progres permanent în ceea ce privește eficiența colectării taxelor și impozitelor, Consiliul fiscal apreciază că spațiul fiscal necesar extinderii sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la alimente și servicii de restaurant ar putea fi identificat.

Citeşte şi: Mugur Isărescu: Scăderea TVA s-ar putea transmite 100% în preţuri VIDEO

„Consiliul fiscal atrage însă atenția că o acomodare a reducerii de TVA aflate în discuție în această opinie printr-o nouă reducere a investițiilor publice, în condițiile în care, începând cu anul 2012, acestea au intrat pe un pronunțat trend descendent (anul 2014 consemnând de altfel minimul ultimilor 9 ani ca procent din PIB după standarde ESA20104) ar putea avea consecințe majore pe termen mediu și lung asupra potențialului de creștere economică, dat fiind necesarul major de investiții publice în infrastructură”, se mai spune în comunicat.