Graţiela Gavrilescu: Articolul 20 din Codul Silvic a fost scris tocmai să ajute proprietatea privată

„Acest articol 20 nu trebuie scos din Codul Silvic și am demonstrat asta cu ajutorul specialiștilor din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Așa cum a fost introdus în Codul Silvic și votat anterior de către Parlamentul României trebuie să rămână în forma aceasta. Dimineață am văzut cum doamna deputat Lucia Varga, într-o conferință de presă, a susținut vehement că acest articol 20 ar duce de fapt la tăieri ilegale și că sub acest articol s-ar ascunde unele nereguli sau că dânsa are suspiciuni că tocmai sub acoperământul acestui articol 20 s-ar tăia aproape un milion de hectare de pădure. Vrem să explicăm tuturor românilor, tuturor iubitorilor de pădure și tuturor celor care doresc să trăiască într-un mediu sănătos în România că articolul 20 a fost scris tocmai ca să ajute proprietatea privată, să ajute proprietarii care nu au suprafețe mari de pădure și care sunt proprietari de suprafețe până în 10 hectare. Cu ajutorul acestui articol, persoana respectivă intră într-o normalitate pentru că în România, la ora actuală, sunt aproximativ 450.000 de hectare neadministrate, care sunt lăsate la voia întâmplării”, a spus Gavrilescu.

Ministerul Mediului: 420.000 ha de pădure deţinute de micii proprietari, cele mai expuse tăierilor ilegale

Ministrul Mediului a adăugat, totodată, că suprafața de 1,2 milioane de hectare care ar intra sub incidența exploatării fără amenajament silvic nu este reală, aceasta situându-se, de fapt, la 700.000 de hectare, din care mai mult de jumătate sunt neadministrate.

„Am făcut calcule să vedem de unde au ieșit cele 1,2 milioane de hectare de pădure vehiculate. Prin comunicarea pe care dorește să o facă doamna Varga sau anumite persoane din Partidul Național Liberal se urmărește de fapt să nu se voteze Codul Silvic în forma precedentă. Suprafața de 1,2 milioane de hectare de pădure nu este reală. Vorbim doar de 700.000 de hectare de pădure, din care 420.000 de hectare reprezintă păduri neadministrate (…) punem la punct o legislație, îl respectăm pe proprietar, cel care are o suprafață mică de pădure, îi respectăm proprietatea și îi dăm drepturi egale și cu ceilalți care au suprafață mai mare de pădure. Reparăm o nedreptate și apărăm dreptul la proprietate în același timp și spunem clar la lege ce trebuie să fie făcut prin acel contract care se încheie cu Ocolul silvic privat sau de stat”, a afirmat Grațiela Gavrilescu.

Alte articole

Guvernul schimbă legea. Îți va fi confiscată mașina dacă comiți aceste fapte

Luni, fostul ministru al Mediului, deputata Lucia Varga, a declarat că Partidul Național Liberal /PNL/ ar putea vota proiectul Codului silvic dacă din text va fi eliminat articolul 20, altfel, liberalii vor vota împotriva proiectului inițiat de PSD.

„Am să vă explic ce se întâmplă în fond. În România există peste 200.000 de hectare de păduri situate în zone de strictă protecție, păduri situate în zonele lacurilor de acumulare, în jurul barajelor, în jurul zonelor de captare a alimentărilor cu apă, pe pante mai mari de 30%, zone în care prin amenajamentul silvic sunt interzise orice fel de tăieri. Aceste păduri au rol de protecție în cazul viiturilor și tăierea lor ar duce în cazul unor viituri la colmatarea cursurilor de apă, colmatarea zonelor de captare a alimentărilor cu apă, alunecări de teren, inundații, care ar afecta în aval viața și siguranța cetățenilor”, a subliniat Varga.

Deputata a adăugat că PNL consideră în continuare că ‘prin aprobarea acestui Cod silvic nu se iau măsuri în vederea reducerii tăierilor ilegale”. Un alt obiectiv, a adăugat Lucia Varga, viza, ‘o vânzare a lemnului utilizând rațional resursa și trecerea de la lemnul vândut estimat la lemnul vândut măsurat”. Fostul ministru al Mediului a menționat că alte prevederi ale proiectului său vizau „sprijin pentru proprietarii de păduri și sprijin pentru agenții economici din industria mobilei pentru a avea acces la resursă”.

Iohannis: Ordinea de zi a viitorului CSAT conţine o analiză a situaţiei defrişărilor ilegale

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a menționat, luni seară, într-un comunicat de presă, că România deține, în prezent, circa 700.000 de hectare de pădure care ar intra sub incidența articolului 20 al noului Cod Silvic, dintre care aproximativ 420.000 de hectare sunt terenuri deținute de mici proprietari, fiind expuse tăierilor ilegale.

„România deține, în prezent, circa 700.000 ha de pădure care ar intra sub incidența articolului 20 (alin.1.1 și alin. 1.2) al noului Cod Silvic. Dintre acestea, aproximativ 420.000 ha sunt terenuri aflate în proprietatea micilor proprietari care nu au posibilitatea de a se asocia în suprafețe de cel puțin 100 hectare pentru a-și elabora amenajament silvic, așa cum îi obligă legea în prezent. În baza actualului Cod Silvic, neputându-se exploata masa lemnoasă, aceste suprafețe sunt, practic, nepăzite și ne-administrate. Din cauza lipsei contractelor de pază, aceste 420.000 ha sunt suprafețele cele mai expuse tăierilor ilegale.(…) Diferența până la 700.000 ha este formată din suprafețe deținute de micii proprietari, dar care sunt administrate și pentru care există amenajament silvic”, se arată în comunicat.

MMAP precizează că, prin prevederile articolului 20 din noul Cod Silvic, se instituie obligația ca deținătorii acestor terenuri să încheie contracte de administrare pe minimum 10 ani cu un ocol silvic (de stat sau privat), care va asigura serviciile silvice (pază, igienizare etc.) pentru respectivul teren.

În România, în acest moment, micii proprietari de pădure sunt obligați să respecte regimul silvic, ceea ce presupune costuri foarte mari de asigurare a pazei și integrității pădurii, să asigure lucrările de regenerare ale acesteia, să realizeze lucrările de prevenire și combatere de boli și incendii și multe altele, prevăzute în articolul 17 din Codul Silvic aflat în Parlament.

Potrivit sursei citate, acest articol permite într-adevăr, exploatarea fără amenajament silvic a acestor terenuri, însă în limita a maximum 3 metri cubi/an/ha, o cantitate mică din punct de vedere silvic (aproximativ jumătate din creșterea medie anuală de 5,6 metri cubi an/ha), care însă ajută foarte mult micii proprietari, asigurându-le lemnul de subzistență pentru încălzire.

În plus, MMAP precizează că orice recoltare de masă lemnoasă, inclusiv cele care intră sub incidența articolului 20, se raportează în SUMAL, existând oricând posibilitatea controlului prin Radarul Pădurilor.

Afirmația conform căreia micii proprietari care dețin amenajament silvic vor renunța la actul de reglementare după intrarea în vigoare a noului Cod Silvic nu se susține, deoarece limitarea exploatării la maximum 3 metri cubi/an/ha nu le-ar aduce niciun avantaj de ordin economic.

Totodată, reprezentanții MMAP susțin că afirmația conform căreia ‘ar exista peste 1,2 milioane ha de pădure deținute de micii proprietari’, vehiculată în spațiul public, nu se susține din datele deținute de Ministerul Mediului și de aceea îi invită pe cei care vehiculează această cifră să prezinte și sursa de proveniență a datelor.