Acţiune la Periprava pentru căutarea şi deshumarea deţinuţilor politici decedaţi în lagărul de muncă

Potrivit unor informații documentare, decesele din acest lagăr de muncă forțată au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile și a asistenței medicale, de accidente survenite în condiții de muncă istovitoare și de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior, informează un comunicat al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) remis luni AGERPRES.

Conform sursei citate, unii dintre deținuți au fost împușcați în diferite împrejurări, mai ales în cursul tentativelor de evadare. Toate acestea au fost potențate de condițiile specifice existente în Deltă și de comportamentul abuziv și violent al personalului coloniei.

„Printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanți, șefi de secții, personal sanitar și administrativ și până la simpli gardieni, care în virtutea funcțiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenție, care avea ca principal scop distrugerea rezistenței fizice și morale a deținuților, iar în cazul celor ale căror resurse de viață se epuizau, decesul. Există, de asemenea, vinovăția indiscutabilă a înalților responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne și, în ultimă instanță, a liderilor de partid și de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică”, se arată în comunicat.

În cursul celei de-a doua campanii de investigații arheologice, din mai 2015, vor fi continuate săpăturile în cimitirul din localitate, în acel perimetru delimitat unde se cunoaște că au fost înhumați deținuți politici.

Vor fi dezvelite toate scheletele identificate în 2013 pentru ca acestea să poată fi analizate individual de un medic legist. De asemenea, vor fi practicate noi secțiuni arheologice pentru a se descoperi și cerceta amplasamentele altor morminte. De la toate mormintele descoperite vor fi recoltate probe biologice de țesut osos, pentru a se putea realiza testele ADN în vederea stabilirii identității persoanelor decedate.

Analizele pentru stabilirea ADN-ului vor fi efectuate în Laboratorul de Genetică al Institutului Național de Medicină Legală din București. Informațiile astfel obținute se vor constitui într-o bază națională de date care va cuprinde treptat toate informațiile de acest tip ce vor fi obținute ulterior de la victimele care vor mai fi descoperite și deshumate pe teritoriul național și a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER în prezența reprezentanților Parchetului Militar și ai altor instituții ale statului.

În cursul lunii septembrie 2013, IICCMER a desfășurat o primă campanie de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir al satului. În acest loc, în perioada 1959-1964 au fost înhumați un mare număr de foști deținuți politici decedați în colonia de muncă de la Periprava.

Amplasamentul acestui cimitir al deținuților a fost stabilit pe baza informațiilor obținute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum și de la câțiva foști angajați ai coloniei penitenciare.

„În prezent, la suprafața solului nu există niciun fel de semne care să indice prezența unor morminte. În urma intervenției arheologice au fost însă depistate opt morminte, dintre care cinci au fost dezvelite și cercetate. Patru dintre defuncți erau depuși în sicrie confecționate din material lemnos iar unul a fost înhumat fără sicriu. Asupra rămășițelor defuncților nu s-a descoperit inventar funerar. După cercetare, toate scheletele au fost protejate prin acoperirea lor cu folie iar șanțurile arheologice au fost astupate până la nivelul actual de călcare”, informează IICCMER.

La începutul anilor ’50 Periprava a funcționat ca secție a Formațiunii Chilia, devenind la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formațiunea 0830).

Scopul oficial al înființării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localitățile Periprava și Sfiștofca pentru a proteja de inundații terenurile care urmau să fie defrișate de stuf și desțelenite în vederea utilizării lor ca suprafețe agricole.

De asemenea, se avea în vedere și înălțarea șoselei din comuna Periprava pe o distanță de mai mulți kilometri. Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduși inclusiv mii de deținuți politici, care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate grațierile colective.

„Scopul nedeclarat și subînțeles al transferurilor de deținuți a fost exploatarea brutală a muncii acestora și supunerea lor la un regim cu valențe de exterminare. Condițiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcționat ca formațiune independentă au dus la decesul a cel puțin 124 de deținuți, identificați nominal, în majoritate politici, dar și de drept comun”, se mai precizează în comunicat.

Citeşte şi ŞOCANT: Deţinuţii de la Periprava, TORTURAŢI pentru că mâncau şerpi vii sau porumb crud