KLAUS IOHANNIS avertizează Parlamentul: Nimeni nu poate să favorizeze membri ai familiei. Voi sesiza CCR

Klaus Iohannis a reacţionat dur, marţi, după ce, pe masa Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, a ajuns o propunere de modificare legislativă a unor prevederi conţinute în Codul Penal, prin care o serie de dispoziţii din sfera conflictului de interese sunt dezincriminate.

Klaus Iohannis ameninţă, într-o declaraţie de presă, dată publicităţii de Administraţia Prezidenţială, cu sesizarea la CCR.

„Urmăresc cu atenție și preocupare procesul legislativ din Parlamentul României privind intenția de a modifica prevederi ale Codului Penal în materia conflictului de interese.

Nu pot fi de acord cu modificarea Art. 301 din Codul Penal, care urmărește dezincriminarea conflictului de interese, astfel încât să existe libertatea angajării unor membri ai familiei în cadrul cabinetelor parlamentare.

Nimeni nu poate să favorizeze membri ai propriei sale familii în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

Atrag atenția că, în eventualitatea adoptării de către Parlament a acestor modificări, ele vor fi retrimise Parlamentului sau voi sesiza Curtea Constituțională, în virtutea exercitării atribuțiilor mele constituționale.”, a declarat Iohannis.

CITEŞTE ŞI Cum ar putea scăpa BARONII LOCALI de justiţie. Avertisment dur al DNA

Ulterior, preşedintele Iohannis a declarat că nu cheamă partidele la consultări pe tema acestor modificări la Codul Penal cu care nu este de acord, dar a arătat că i se pare „total, dar total neavenită” intenţia de schimbare a prevederilor legate de conflictul de interese.

„Schimbarea propusă dezincrimineaza conflictul de interese şi creează posibilitatea în practică, de exemplu pentru parlamentari, să-şi angajeze membrii familiei, sau să se facă numiri in Guvern pe orice criteriu, lucru pe care nu pot să-l accept. Nu este moment de modificări la Codul penal sau la Codul de procedură penală. Dacă ele se fac totusi, eu voi folosi toate instrumentele aflate la indemana presedintelui pentru a nu trece aceste modificari”, a declarat Iohannis. 

Şeful statului a adăugat că va purta discutii cu factorii de decizie în sensul abandonarii acestor modificari, inclusiv cu premierul Victor Ponta.

Şi DNA a avertizat, marţi, că adoptarea unor modificări la Codul Penal prin care o serie de dispoziţii privind conflictul de interese sunt dezincriminate ar putea duce la achitarea unor inculpați deja trimiși în judecată sau la clasarea unor dosare aflate în instrumentare. Şefii CJ Constanţa, Brăila şi Buzău, precum şi primarul municpiului Constanţa se află în această situaţie, explică procurorii.

Comisia juridică din Camera Deputaţilor urma să discute, marţi, o propunere de modificare legislativă a unor prevederi conţinute în Codul Penal, prin care o serie de dispoziţii din sfera conflictului de interese sunt dezincriminate.

Deputaţii juristi au amânat însă cu două săptămâni, dezbaterea proiectului de lege pentru modificarea Codului penal prin care sintagma „conflict de interese” ar fi înlocuită cu „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.

Proiectul de lege care modifică articolele 301 și 308 din Codul penal a fost înregistrat la Camera Deputaților pe 1 aprilie, după ce a fost adoptat tacit de Senat și este inițiat de cinci parlamentari PSD.

În forma actuală, conflictul de interese este definit, la art. 301 din Codul Penal, astfel: „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul/ soția sau pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul doi inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Prin proiectul amintit mai sus sintagma „conflict de interese” se înlocuiește cu sintagma „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” și se modifică de asemenea și alineatul 2 în sensul adăugării unor situații pentru care dispozițiile alin. 1 să nu fie aplicabile.

Astfel, dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situații: „emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative, ocuparea de către o persoană a unei funcții indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează această, exercitarea atribuțiilor de serviciu privind acordarea de către subalterni a drepturilor legale a acestora”.