„Din perspectiva Ministerului Justiției, nu avem în analiză o asemenea solicitare, de altfel condițiile pentru revocarea din funcție a oricărui magistrat din România sunt foarte strict prevăzute de lege și, în această situație, nu suntem într-una din ipotezele prevăzute de lege”, a spus Cazanciuc, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), citat de Agerpres.
El a amintit că există un demers al președintelui CSM către Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă s-a adus atingere independenței Justiției în cazul scrisorii prin care cinci senatori cer președintelui Iohannis să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, pe Livia Stanciu, președintele ÎCCJ, și Laura Codruța Kovesi, șeful DNA.
„Eu întotdeauna am făcut un apel, mai ales la oamenii politici, să nu comenteze deciziile instanțelor de judecată, tocmai pentru că există o responsabilitate în plus din partea unui om politic. Pe de altă parte, e foarte dificil să stabilești limitele unui dialog atunci când nu ai niște repere măcar la nivel de deontologie, de aceea am încercat de-a lungul timpului să avem niște repere deontologice dinspre politic către justiție pentru a vedea care sunt limitele în care poți să discuți despre anumite soluții definitive ale unor instanțe de judecată„, a afirmat ministrul Justiției.
El a adăugat, în legătură cu achitarea Marianei Rarinca, că CSM a făcut un demers către Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă au fost sau nu au fost respectate toate procedurile de la momentul constituirii dosarului și până la finalizarea lui.
Cinci senatori, printre care și președintele Camerei Superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, i-au solicitat marți, printr-o scrisoare, președintelui Klaus Iohannis să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, pe Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Laura Codruța Kovesi, șeful DNA, pentru încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale Marianei Rarinca.
„Avem onoarea de a vă ruga să dați curs următoarei solicitări pe care v-o adresăm în calitate de membri ai Senatului României și de liberali. Permiteți-ne mai întâi să evocăm evenimentul a cărui gravitate ne-a determinat să vă scriem. Pe 21 mai, Curtea de Apel din București a stabilit definitiv nevinovăția cetățeanului Mariana Rarinca. Judecătorii au constatat că aceasta a petrecut mai mult de șase luni în arest preventiv pentru o faptă pe care nu a comis-o și pentru care nu au existat vreodată probe. Doamna Rarinca, un cetățean fără influență ori legături politice, a fost arestată pe nedrept și cu sfidarea oricăror garanții constituționale de către Direcția Națională Anticorupție, condusă de Laura Codruța Kovesi, în urma unui denunț calomnios făcut de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu”, se arată în scrisoarea trimisă miercuri președintelui Iohannis de senatorii Călin Popescu-Tăriceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghișe și Nicolae Nasta.
Cei cinci au susținut că „drepturile și libertățile fundamentale ale unui cetățean obișnuit au fost încălcate de către doi înalți magistrați în mod deliberat și cu rea-credință” și au cerut șefului statului să folosească atât instrumentele constituționale și legale de care dispune, cât și autoritatea morală inerentă instituției Președintelui României „pentru a le înlătura, prin demitere ori prin demisie, din funcțiile pe care le ocupă în mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu și Laura Codruța Kovesi”.
Semnatarii scrisorii i-au mai cerut președintelui Iohannis să solicite Consiliului Superior al Magistraturii declanșarea unei anchete disciplinare care să determine dacă Stanciu și Kovesi mai îndeplinesc condițiile profesionale și morale pentru a activa în magistratură.
În opinia celor cinci senatori, „în acest moment există atât suspiciunea rezonabilă, cât și indicii temeinice că Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și Procurorul-Șef al Direcției Naționale Anticorupție au utilizat abuziv întregul dispozitiv al puterii represive a statului împotriva unui cetățean obișnuit doar pentru atingerea unui interes privat de natură patrimonială”.