Nicolae Breban: Gabriel Liiceanu MINTE cu neruşinare. Îmi lezează imaginea

Academicianul Nicolae Breban susţine, într-un comunicat, că Gabriel Liiceanu a publicat „un denunţ calomnios” la adresa sa, precizând că nu a spus nimic despre acesta la Academia Română şi întrebându-se dacă „prin asemenea diversiuni” vrea Liiceanu să îşi pregătească intrarea în Academie.

„Aflu cu surprindere că dl G. Liiceanu a publicat un denunţ calomnios, în care afirmă că, într-o şedinţă a Secţiei de Literatură şi Lingvistică a Academiei Române, eu i-aş fi menţionat numele şi aş fi afirmat că el, G. Liiceanu, ar trebui împuşcat”, spune Nicolae Breban, într-un comunicat remis luni seară.

Acesta întăreşte ceea ce a declarat, sâmbătă dimineaţă, respectiv faptul că la Academia Română a repetat pe scurt ceea ce a spus într-o emisiune T, scrie Mediafax.

„La emisiunea «Punctul de întâlnire» din data de 10 mai 2015, am afirmat că, dacă dl Patapievici ar fi fost în Polonia şi ar fi murdărit şi înjurat istoria şi identitatea poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împuşcat. Insist, polonezii, nu eu. A fost o comparaţie pentru a sublinia ideea că dispreţuiesc atacurile la adresa neamului românesc şi a istoriei acestui neam. Voiam să spun că probabil polonezii ar fi reacţionat foarte ferm. Pe când în România nu a reacţionat nimeni. Eu îi dispreţuiesc pe cei care atacă istoria şi limba românească”, spune Nicolae Breban.

Alte articole

Gabriel Liiceanu, discurs alarmist după alegerile prezidenţiale: „Nefăcând nimic, ţara va fi în curând cuprinsă de flăcări şi mistuită”

VIDEO. Victor Ciutacu, ironic după Untold: „Ne îndreptăm către o revoluție a lui Gheboasă!”, susținută de către Gabriel Liiceanu

SCANDALUL „împuşcării” lui Liiceanu şi Patapievici: Nicolae Breban, dat afară de la ICR

El spune că Gabriel Liiceanu a răstălmăcit afirmaţiile sale şi i-a lezat astfel imaginea.

„N-am spus nimic de dl Liiceanu, care nu a participat la acea şedinţă a Academiei Române. Cu toate acestea, el minte cu neruşinare, inventând, răstălmăcind grosolan afirmaţiile mele şi lezându-mi astfel imaginea publică”, mai spune Nicolae Breban.

Nicolae Breban afirmă că „antiromânismul agresiv” al lui Horia-Roman Patapievici este „cunoscut publicului larg”.

Totodată, Breban prezintă în comunicatul de presă câteva citate din textele lui Horia-Roman Patapievici, printre care: „Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării”; „Un popor cu substanţa tarată. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare… guri vulgare, trăsături rudimentare”; „Românii nu pot alcătui un popor fiindcă valorează cât o turmă”, „Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau… să o folosim numai pentru înjurături…” (H. R. Patapievici, „Politice”, ediţia 1996, pagina 64).

„Uzând de un fals de logică şi forţând grosolan valoarea eseistului Patapievici, dl Liiceanu îl pune pe acest calomniator al limbii şi naţiunii române alături de mari scriitori europeni, crezând că în acest fel, prin asemenea enormităţi, pot fi justificate aceste scabrozităţi, precum şi altele, ale dlui Patapievici. Oare prin asemenea diversiuni şi provocări mediatice grosolane vrea cumva dl Liiceanu – autorul volumului «Dragul meu turnător» – să-şi pregătească intrarea în Academia Română?”, se întreabă, în finalul comunicatului său, Nicolae Breban.

Scriitorul Gabriel Liiceanu i-a adresat, luni, preşedintelui Academiei Române, academicianul Ionel Valentin Vlad, o scrisoare deschisă, al cărei titlu este „Nu sunt de acord să fiu împuşcat”. Liiceanu îl întreba pe preşedintele Academiei dacă crede că dinlăuntrul „celui mai înalt for de spiritualitate” al României poate fi lansată o „instigaţie la crimă” precum cea a lui Nicolae Breban referitor la împuşcarea lui Liiceanu şi a lui Horia-Roman Patapievici.

La rândul său, Horia-Roman Patapievici a reacţionat, spunând că este consternat de faptul că în Academie cineva poate cere împuşcarea a doi oameni pe motiv de diferend cultural, precizând că aşteaptă explicaţiile preşedintelui forului, Ionel Valentin Vlad, şi ale preşedintelui Secţiei de Filologie şi Literatură, Eugen Simion.