O echipă de cercetători de la Universitatea Pennsylvania (Statele Unite) a analizat datele medicale adunate de la un milion de adulţi de vârstă medie, dintre care 20% erau diabetici, iar în baza rezultatelor obţinute au constatat că ar putea exista o legătură între administrarea de antibiotice şi îmbolnăvirea de diabet.
Specialiştii au calculat consumul de antibiotice pe o perioadă medie de cinci ani (înainte ca diabeticii să primească diagnosticul) și au analizat datele luând în considerare factori ca indicele de masă corporală (IMC), fumatul, excesul de colesterol, frecvența infecțiilor sau existența vreunei tulburări cardiovasculare. Scopul a fost identificarea impactului antibioticelor curente (peniciline, cefalosporine, etc.), iar rezultatele au arătat că, dacă o singură prescriere de antibiotice într-o perioadă medie de cinci ani nu influențează riscul de diabet, administrarea acestora de două până la cinci ori în acelaşi interval crește cu 8-15% riscul de diabet, în funcție de tipul antibioticului. Totodată, la persoanele cărora li s-au administrat antibiotice de mai mult de cinci ori într-un an, riscul de diabet a crescut și cu 23-37%.
Această asociere nu a fost pusă în evidență în cazul antiviralelor și antifungicelor.
Cercetătorii mai arată că persoanele diabetice prezentau înaintea diagnosticării o sensibilitate mai accentuată la infecții (îndeosebi urinare), ceea ce poate explica parțial repetata prescriere de antibiotice. Ei ajung la concluzia că antibioticele reprezintă un factor de risc în dezvoltarea diabetului, fără să fie cauza directă a acestuia.
Autorii studiului sunt de părere că acest tip de medicamente perturbă flora intestinală, cu posibile efecte metabolice în cascadă. În orice caz și nu numai din acest motiv, antibioticele trebuie prescrise numai atunci când sunt absolut necesare.