UE trebuie să-și creeze acum un plan de urgență bazat pe puterea necoercitivă (‘soft power’) pentru a contracara politicile agresive duse de Rusia și care conduc la dezbinare, menționează textul, potrivit Agerpres.
‘Prin agresiunea împotriva Ucrainei și anexarea Crimeii, conducerea Rusiei a adus relațiile noastre într-un punct critic. Depinde de Kremlin să decidă acum ce cale va alege — cooperare sau o și mai mare înstrăinare’, a pledat eurodeputatul lituanian Gabrielius Landsbergis (PPE), raportor în acest dosar.
‘Sunt convins că poporul rus, ca noi toți de altfel, dorește pace și nu război. Însă o schimbare în Rusia nu poate veni decât din interior. Între timp, trebuie să transmitem un mesaj puternic celor care conduc Rusia că suntem uniți cu victimele agresiunii lor și cu cei care susțin valorile pe care a fost construită UE’, a subliniat el.
Parlamentul a cerut Comisiei Europene să rezerve fonduri adecvate, fără întârziere, pentru proiecte concrete de contracarare a propagandei și dezinformării ruse în interiorul UE și în străinătate, precum și să programeze ‘o asistență financiară mai ambițioasă’ pentru societatea civilă din Rusia.
În rezoluție, deputații Parlamentului European și-au exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea drepturilor omului și a statului de drept din Rusia, cerând continuarea sprijinului UE pentru apărătorii drepturilor omului din această țară.
Într-un apel la menținerea unității în cadrul UE în noua conjunctură internațională creată ca urmare a anexării de către Rusia a Crimeii și implicării sale directe în conflictul din Ucraina, PE a pledat pentru crearea unei Uniuni Europene a Energiei robustă, bazată pe reguli.
În același timp, Parlamentul European și-a exprimat preocuparea în legătură cu finanțarea de către Rusia a partidelor extremiste și radicale din UE, cerând Comisiei și statelor membre să creeze un mecanism coordonat de monitorizare a asistenței financiare, politice sau tehnice oferite de Rusia partidelor politice și altor organizații din UE și de evaluare a influenței Rusiei asupra vieții politice și opiniei publice.
Rezoluția condamnă, de asemenea, lista neagră ‘arbitrară’ a Rusiei care interzice unui număr de 89 de politicieni și oficiali din UE intrarea pe teritoriul său, considerând gestul Moscovei drept o încălcare a dreptului internațional, o violare a standardelor universale și un obstacol în calea transparenței.
În fine, pe termen lung, Parlamentul European s-a pronunțat pentru o relație constructivă și predictibilă între UE și Rusia, în beneficiu reciproc, dar a subliniat că o reluare a cooperării poate avea loc doar dacă Moscova va respecta integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, inclusiv în problema Crimeii, va respecta acordurile de la Minsk în totalitate și își va suspenda activitățile militare, cu efect destabilizator, la granițele UE.