Discuţii în CSM pe cazul Rarinca: Dumbravă a criticat politizarea lui, însă a cerut verificarea achitărilor

Discuțiile au avut loc în contextul solicitării judecătorului Horațius Dumbravă de suplimentare a ordinii de zi a plenului CSM cu două probleme.

Citeşte şi: Crearea Comisiei pentru evaluarea democraţiei, aprobată de Biroul permanent al Senatului

Prima cerere viza exprimarea unei poziții din partea Consiliului față de intenția președintelui Senatului de constituire a unei „comisii speciale” care să prezinte societății românești „un tablou analitic și obiectiv atât al calității practicilor și instituțiilor democrației, al separației, echilibrului și controlului reciproc”, un indicator de evaluare fiind independența și imparțialitatea sistemului judiciar.

Cea de-a doua solicitare se referă la necesitatea unor verificări de către Inspecția Judiciară cu privire la toate cauzele penale în care s-au pronunțat achitări definitive, în ultimii 5 ani, cu dispunerea de măsuri preventive, dar și cu privire la dinamica soluționării unor cauze în care sunt cercetate fapte penale după 7-8 ani, respectiv identificarea motivelor pentru care s-a întârziat în efectuarea urmăririi penale și care sunt măsurile ce pot fi luate.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu scapă de dosarul de luare de mită. Procurorii DNA cer însă confiscarea mitei de 800.000 dolari

Horațius Dumbravă a apreciat că acestea reprezintă două teme de dezbatere publică care privesc în mod direct justiția, CSM neputând să le ignore fiind legate de garantarea unei justiții independente, scrie Agerpres.

În opinia lui, crearea comisiei speciale la nivelul Senatului, în cazul în care va fi pusă în practică, ar fi una eminamente politică și ar încălca astfel principiul separației puterilor în stat. În legătură cu existența unor achitări în cauze în care inculpații au fost arestați preventiv, reținuți sau au avut alte măsuri, Dumbravă consideră cu justiția trebuie să recunoască că există sincope în activitatea sa, că pot exista greșeli de judecată cu consecințe grave pentru persoanele respective, deși acestea reprezintă excepții în sistemul judiciar.

Referitor la prima cerere, unii membrii au subliniat că nu se impune, deoarece încă nu se știe ce vizează comisia, pentru că nu s-a spus în ce constă activitatea acesteia.

În cazul unei analize a achitărilor cu persoane arestate preventiv, procurorul Gheorghe Muscalu a susținut că ar fi necesară și o analiză la nivelul Inspecției Judiciare, pentru a se vedea dacă anumite soluții la o instanță sunt într-un fel și, pe același caz, la altă instanță sunt diferite.

„Dacă este un fenomen, părerea mea este că nu este un fenomen, dar trebuie să vedem și dacă sunt câteva cauze, trebuie să vedem de ce s-a ajuns la această situație, ca oameni care stau arestați luni de zile, condamnați sau necondamnați în primă instanță, ajung să fie achitați. (…) Dacă noi nu avem o opinie, CSM, părerea mea este că ne ratăm rolul constituțional și atunci ajungem să vină din afară Senatul sau, ce știu eu, Parlamentul sau Guvernul să ne facă comisii de verificare a democrației”, a afirmat Horațius Dumbravă.

Procurorul Luminița Palade a arătat că, în ceea ce privește noțiunea de responsabilizare a sistemului judiciar, întotdeauna măsurile care trebuie luate la nivel de secție de procurori, de judecători și plen CSM privesc eficientizarea sistemului de justiție și responsabilizarea lui.

Un alt membru CSM, judecătorul Norel Popescu, a ținut să își ceară scuze pentru situația Marianei Rarinca, care a stat șase luni în arest iar ulterior a fost achitată.

Citeşte şi: De ce a fost achitată Mariana Rarinca, acuzată de şefa ICCJ de şantaj. MOTIVAREA judecătorilor CAB

„Îmi cer aceste scuze și cred că este o situația care nu trebuie neglijată. Direcțiile de acțiune rămâne să le discutăm.

Din moment ce o persoană a stat șase luni în stare de arest după care a fost achitată, trebuie să recunoaștem că avem o problemă, că este o problemă de eroare judiciară, că este o problemă de pregătire profesională, că este de altă natură, asta rămâne să stabilim noi, dar nu ne putem preface că nu vedem această problemă și, de fapt, nu este singura.

Poate există din erorile obișnuite de judecată, este posibil, de aceea sunt căi de atac, poate fi și o altă cauză decât aceasta. (…) Propun ca toate aceste cazuri de achitare, în special cele care au avut privări de libertate, să facă obiectul unei formări profesionale distincte la INM. (…) Poate e problemă de legislație, de interpretare a legii”, a spus Norel Popescu.

Și alți membri ai CSM au opinat că trebuie luate măsuri, motivând că nu este normal ca persoane care au stat în arest preventiv luni de zile să fie achitate în final, dar nu înseamnă că „trebuie să se treacă în extrema cealaltă”.

Discuțiile au continuat și cu ocazia discutării raportului Inspecției judiciare privind apărarea independenței justiției în urma scrisorii președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, prin care cerea demiterea Liviei Stanciu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, și a Laurei Codruța Kovesi, șefa DNA.

Horațius Dumbravă a punctat că a fost politizată foarte mult cauza Mariana Rarinca.

„Totuși, să ceri demisia președintei ÎCCJ că a îndrăznit să formuleze un denunț, o plângere penală în condițiile în care era victimă, mi se pare deplasat. (…) A fost politizată extrem de mult această cauză. (…) Se solicită și demisia șefului DNA, spunându-se că DNA a arestat preventiv. Nu DNA arestează preventiv„, a precizat magistratul, adăugând că au fost 9 judecători care s-au pronunțat în acest caz asupra arestării preventive — cinci de la Tribunalul București și patru de la Curtea de Apel în contestație.

Și judecătorul Cristi Danileț a avut o poziție vehementă, atrăgând atenția că nu trebuie să li se permită unor reprezentanți ai Legislativului să ceară demisia unor șefi de instituții din sistemul judiciar.

„Să ai primul om din Legislativ care să ceară primului om al țării să demită pe primul judecător din România este un semnal de deraiere între puteri. (…) În lipsa unei proceduri care să se deruleze potrivit legilor, nu putem să permitem ca reprezentanți ai Legislativului să ceară demiterea în afara cadrului legal a șefilor celor două instituții„, a susținut Danileț.