Localnicii din comuna vasluiană Codăești, împreună cu cei din comuna ieșeană Ciortești sunt revoltați pentru că din cauza unui tun antigrindină care alungă norii de ploaie ori de câte ori se adună deasupra localităților, potrivit Adevărul.
Citeşte şi
„Dau cu rachete de două-trei luni de zile. Din cauza asta nu a mai plouat. Tot din cauza asta au alungat şi furtuna de aseară, de doar a burniţat un pic. Pe toată zona asta ne-a afectat. Nu mai avem hrană la animale. Noi mai găsim o pâine, dar animalele nu au ce să mănânce. Doar fânul ce a mai crescut, s-a menţinut cu rouă„, a declarat Mitică Creţu, un localnic.
Supărați pentru că tunul alungă ploaia, localnicii au făcut mai multe sesizări la Prefectură, la Consiliul Judeţean, la Poliţie pentru a se lua măsuri.
„Acest tun am înţeles că are o rază de peste 70 de kilometri şi ar trebui să aibă un regim special, dar ei îl folosesc când vor. Au fost oamenii la primărie şi au ameninţat că blochează drumul. Am trimis sesizări la Prefectură, la Consiliul Judeţean, la Poliţie să se ia măsuri. Momentan rezolvat parţial problema, pentru că au semnat un proces verbal că nu îi mai dau drumul 72 de ore„, a declarat Gheorhe Gurzun, primarul comunei Ciorteşti.
Citeşte şi Guvernul alocă bani pentru realizarea sistemului antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor
În urma sesizărilor făcute de localnici, doi poliţişti din cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase ai Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Iaşi s-au deplasat în zonă pentru a cerceta instalaţia care alunga ploaia.
„Această instalaţie nu este supusă regimului autorizării din partea serviciului nostru, pentru că nu se foloseşte nici gaze, nici substanţe periculoase, chimice sau pirotehnice„, a subliniat poliţistul din cadrul SAESP Iaşi, Marius Cazacu.
Tunul antigrindină modern este un generator care trimite unde de șoc spre norii în care se formează grindina. Unda se propagă în norii de deasupra, determinând o disrupere a fazei de creştere a particulelor de grindină. Sistemul este activat la intervale scurte de ordinul a patru-şapte secunde înainte ca furtuna să se apropie de amplasamentul tunului până în momentul în care a trecut de zona protejată. Drept rezultat, precipitaţiile care ar fi căzut sub formă de grindină cad sub formă de ploaie sau lapoviţă.
Tunul a fost achiziţionat în 2013 prin acelaşi proiect european prin care au fost înfiinţate şi plantaţiile de pomi fructiferi şi a costat 46.000 de euro. A fost primul din România susţine patronul Horaţiu Titu, care s-a mândrit foarte mult cu el, fiind capabil să-i protejeze în proporţie de 85-95% livada care se întinde pe 70 de hectare.