UPDATE: Rezultatele finale, publicate de ministerul elen de Interne, arată că 61,31% dintre greci au spus un NU răspicat austerităţii impuse de troica internaţională, în schimbul unui nou ajutor financiar. Doar 38,69% au fost de acord cu noi măsuri de austeritate. Prezenţa la urne a fost de 62,5%, cu mult peste pragul necesar de 40 de procente.
UPDATE. După numărarea a 95% din buletinele de vot la referendumul convocat de premierul grec Alexis Tsipras pentru ca populația să se pronunțe asupra propunerilor creditorilor internaționali, rezultatele arată un procent de 61,31% din voturi pentru ‘Nu’, împotriva acestor propuneri, pentru ‘Da’ votând numai 38,69 %, transmite AFP citând Ministerul grec de Interne.
Rata participării a fost de 62,5%, peste pragul minim de 40% necesar validării scrutinului. Potrivit autorităților de la Atena, votul s-a desfășurat fără incidente.
Premierul Tsipras, care și-a îndemnat compatrioții să voteze ‘Nu’, a transmis duminică seară un mesaj televizat în care a făcut apel la ‘unitate’ și a promis — la fel ca înainte de referendum — că va încerca să obțină un acord mai favorabil din punct de vedere social, aluzie la măsurile de austeritate cuprinse în propunerile respinse prin acest referendum.
El a admis că prioritatea absolută este acum sistemul bancar aflat în criză de lichidități, situație care a impus închiderea băncilor și impunerea de restricții asupra mișcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro de persoană pe zi.
Deși guvernul de la Atena a anunțat că dorește reluarea imediată a negocierilor cu creditorii internaționali și un acord cât mai repede posibil, responsabilii acestor instituții, UE și FMI, încă nu s-au pronunțat.
În ultimele sale contra-propuneri înaintate creditorilor, Tsipras a cerut un nou împrumut de 30 de miliarde de euro pe doi ani, în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), și o înțelegere asupra spinoasei datorii externe a Greciei, adică o nouă restructurare a acestei datorii.
Grecia a beneficiat în anul 2012 de o reducere cu 107 de miliarde de euro a datoriei externe și, în plus, a primit în ultimii patru ani împrumuturi în valoare de 220 de miliarde de euro în cadrul a două programe succesive de asistență financiară. Al doilea program a expirat marți, când Grecia a intrat practic în incapacitate de plată, neachitând Fondului Monetar Internațional o tranșă în valoare de 1,6 miliarde de euro. Grecia trebuie să ramburseze și Băncii Centrale Europene, pe 20 iulie, o altă tranșă de împrumut de 3,5 miliarde de euro.
UPDATE
După numărarea a jumătate din buletinele de vot la referendumul convocat de premierul grec Alexis Tsipras pentru ca populația să se pronunțe asupra propunerilor creditorilor internaționali, rezultatele arată un procent de 61,21% din voturi pentru ‘Nu’, împotriva acestor propuneri, pentru ‘Da’ votând numai 38,79 %, transmite AFP, citând Ministerul grec de Interne.
UPDATE
Ministerul grec de Interne a publicat primele rezultate ale referendumului convocat de premierul Alexis Tsipras pentru ca populația să pronunțe asupra propunerilor creditorilor internaționali, după numărarea a 20% din buletinele de vot 60,49% dintre alegători votând ‘Nu’, împotriva acestor propuneri, în timp ce 39,5% au votat ‘Da’, transmit agențiile internaționale de presă.
REFERENDUM GRECIA. Zeci de mii de greci au venit în ţară, din străinătate, pentru a vota la referendum. Pragul de 40% necesar validării referendumului a fost atins deja la ora 16.00. Guvernul de stânga, condus de Alexis Tsipras, i-a încurajat pe oameni să spuna „NU” austerităţii. Totuşi, aceasta opţiune ar putea pune în pericol locul Greciei în zona euro. Nu este clar ce se va întâmpla în cazul unui răspuns negativ al grecilor la scrutin.
Băncile au avertizat că mai au bani până luni, când, conform promisiunilor guvernului, ar urma să se redeschidă. Deşi şi-a manifestat dezaprobarea faţă de guvernul Tsipras, şeful parlamentului european, Martin Schulz, a spus că Europa nu îi va „părăsi” pe greci, indiferent de rezultatul referendumului, şi le va acorda împrumuturi de urgenţă, pentru o perioadă scurtă de timp însă.
Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au anunţat că nu iau nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de anunţarea rezultatului referendumului programat duminică.
REFERENDUM GRECIA: 44,1% dintre greci ar vota DA, 43,7%, în favoarea unui răspuns „Nu”
REFERENDUM GRECIA: Întrebarea care va fi adresată la referendumul programat duminică este următoarea: „Ar trebui acceptat planul de acord prezentat de către Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internațional (FMI) la reuniunea Eurogrupului din 25 iunie 2015, care este formată din două părți: ‘Reforme pentru completarea programului curent şi nu numai’ și ‘Analiză preliminară a sustenabilităţii datoriei’ și care împreună constituie propunerea completă?”
Prima căsuţă pe buletinul de referendum a fost „nu”, iar a doua „da”.
Creditorii internaţionali cer Greciei reforma pensiilor, modificarea legislaţiei muncii şi reducerea deficitului bugetar.
Grecia va intra în incapacitate de plăţi, la 1 iulie, prin neachitarea unei tranşe de 1,6 miliarde de euro către FMI.
Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de „terorism” Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie de incapacitate de plăţi nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.
Criza din Grecia: Scenarii pentru perioada post-referendum
„Sărbătorim victoria democrației, Grecia trimite un mesaj de demnitate, nimeni nu are dreptul să amenințe cu divizarea Europei”, a declarat de la tribună Alexis Tsipras în fața a peste 25.000 de persoane care manifestau împotriva noilor măsuri de austeritate propuse de creditorii țării, UE și FMI, aflate în centrul referendumului.
„Dăm o șansă Europei să revină la democrație, trimitem un mesaj de speranță popoarelor Europei”, a afirmat prim-ministrul cerând alegătorilor „să depășească teama și șantajul”.
Viitorul Guvernului grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras este incert după referendumul pe tema măsurilor propuse de creditorii internaţionali, existând riscul ca alegerile anticipate să devină inevitabile, afirmă experţi citaţi de site-ul cotidianului The New York Times.
„Indiferent dacă grecii vor accepta sau vor respinge măsurile creditorilor străini, controlul Guvernului Alexis Tsipras asupra puterii va fi afectat mai mult decât a calculat primul-ministru”, comentează cotiodianul The New York Times.
REFERENDUM GRECIA. Yanis Varoufakis: „Schauble îşi dorea un Grexit încă din 2012”
Deteriorarea stării unei economii dependente de importuri va genera o scădere rapidă a susţinerii populare pentru Guvern, iar convocarea alegerilor parlamentare ar putea deveni inevitabilă”, afirmă Dimitri Sotiropoulos, profesor de Ştiinţe politice la Universitatea din Atena.
„Guvernul Tsipras nu are încredere în Uniunea Europeană şi în Fondul Monetar Internaţional, iar aceste entităţi au o încredere şi mai redusă în Tsipras”, subliniază Sotiropoulos.
„Un vot negativ ar fi o victorie a Guvernului. Dar cu astfel de victorii nu se poate supravieţui, pentru că sunt necesare fonduri pentru a repune în funcţiune economia Greciei”, apreciază expertul.
„Un vot afirmativ la referendum va ridica semne mari de întrebare asupra mandatului premierului Tsipras, care ar putea fi obligat să extindă coaliţia guvernamentală”, apreciază analistul politic George Sefertzis.
„Declinul politic al lui Alexis Tsipras va fi la fel de rapid şi dacă majoritatea grecilor vor respinge planul creditorilor, dat fiind că nu va avea mult timp la dispoziţie pentru a salva ţara de la colaps economic”, argumentează Sefertzis.
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a promis vineri seară poporului elen că va ajunge la un acord cu instituţiile financiare internaţionale în cel mult 48 de ore după referendumul de duminică, indiferent de rezultat. „Vom ajunge la un acord cu creditorii internaţionali în cel mult 48 de ore după referendum, indiferent de rezultat”, a promis Tsipras într-un discurs televizat. „Cu cât va fi mai mare proporţia celor care resping măsurile creditorilor, cu atât mai bun va fi acordul. Dacă majoritatea grecilor vor vota afirmativ, propunerile creditorilor vor fi transpuse în lege”, a promis Tsipras.